Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

19% dintre copiii abuzați în Franța provin din România și Bosnia-Herțegovina. Franța trebuie să reevalueze abordarea traficului de minori și să recunoască statutul lor de victime.

Redacția30 iulie 2025
19% dintre copiii abuzați în Franța provin din România și Bosnia-Herțegovina. Franța trebuie să reevalueze abordarea traficului de minori și să recunoască statutul lor de victime.

Pe scurt

Un raport detaliat al UNICEF scoate la lumină realitatea dureroasă a copiilor exploatați infracțional în Franța, include un procent semnificativ (19%) provenind din România și Bosnia-Herțegovina, restul de 81% originând din Africa, în special din Algeria și Maroc. Identificate de agenția guvernamentală franceză de profil (MIPROF), aceste victime sunt majoritar „copii neînsoțiți”, despărțiți de părinți, cu 81% exploatați de un cunoscut, iar 16% de familie. Raportul ONU recomandă Franței să regândească abordarea traficului de persoane, tratând minorii nu doar ca victime, ci asigurându-le îngrijirea adecvată. Propunerile includ colaborarea instituțională pentru evaluarea fenomenului și implementarea unor politici de prevenire, educare și sprijin pentru victime. Adolescenții exploatați se confruntă cu bariere lingvistice și ignoranța sistemului de protecție sau a drepturilor lor, exploatatorii profitând de aceste aspecte în activități ilicite precum prostituția, furtul și traficul de droguri. UNICEF subliniază că 28% din cele 49,5 milioane de victime mondiale ale sclaviei moderne sunt copii, accentuând dimensiunea problemei în Franța, unde peste două treimi dintre persoanele exploatate infracțional sunt sub 18 ani. Această situație alarmantă cere intervenția rapidă și eficientă a autorităților pentru a proteja și reabilita acești tineri vulnerabili.

19% dintre copiii abuzați în Franța provin din România și Bosnia-Herțegovina. Franța trebuie să reevalueze abordarea traficului de minori și să recunoască statutul lor de victime.

Un raport recent realizat de UNICEF scoate la iveală o realitate îngrijorătoare legată de exploatarea minorilor în Franța. Aproape 20% dintre copiii care devin victime ale abuzurilor provin din România și Bosnia-Herțegovina. Acești copii sunt adesea exploatați de persoane apropiate sau chiar de membri ai familiei, ajungând să fie implicați în activități infracționale.

Un tablou alarmant al exploatării minorilor

Raportul subliniază că majoritatea copiilor afectați, aproximativ 92%, sunt "neînsoțiți", ceea ce înseamnă că sunt separați de părinții lor fie temporar, fie permanent. Agenția guvernamentală MIPROF din Franța relevă că cei mai mulți dintre acești minori vin din Africa, în special din Algeria și Maroc, restul provenind din arii precum România și Bosnia-Herțegovina.

Explorând mai adânc dinamica acestor cazuri, studiul constată că 81% dintre copii sunt exploatați de indivizi din cercul lor apropiat, iar alți 16% de propriii membri ai familiei.

UNICEF propune soluții concrete

UNICEF a făcut un apel la autoritățile franceze să își regândească strategia cu privire la traficul de persoane implicând minori. Organizația recomandă nu doar acordarea unui statut de victimă acestor copii, dar și asigurarea accesului lor la îngrijire și protecție adecvată.

Aceasta cere autorităților să colaboreze interinstituțional - justiție, protecția copilului, sănătate, imigrație și educație - pentru a crea un sistem de schimb de date care să ajute la evaluarea și abordarea fenomenului. De asemenea, UNICEF sugerează implementarea unor politici care să prevină exploatarea, să informeze copiii despre riscuri și să ia în considerare contextul individual al victimelor în timpul procedurilor judiciare.

Obstacolele cu care se confruntă copiii exploatați

Minimizați și exploatați, acești copii au parte de o serie de obstacole care le îngreunează redresarea. Barierele lingvistice, lipsa cunoașterii drepturilor lor și dificultățile în accesarea serviciilor sociale sunt doar câteva dintre piedicile întâlnite. Explotatorii îi constrâng să comită infracțiuni sau să se implice în alte activități ilegale, cum ar fi prostituția sau traficul de droguri.

UNICEF atrage atenția asupra faptului că, la nivel mondial, 28% dintre cele 49,5 milioane de victime ale sclaviei moderne sunt copii, și pune accent pe necesitatea unei responsabilități colective.

În concluzie, raportul oferă un cadru de acțiune pentru reducerea și în final eliminarea exploatării minorilor, accentuând importanța protejării drepturilor copilului și oferirii unei vieți mai sigure pentru toți copiii afectați.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.