Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

209 miliarde euro în aprilie 2025, cu deficit de cont curent peste 10 miliarde euro.

Redacția14 iunie 2025
 209 miliarde euro în aprilie 2025, cu deficit de cont curent peste 10 miliarde euro.

Pe scurt

În primele patru luni ale anului 2025, România a înregistrat un deficit de cont curent impresionant, de 10,1 miliarde de euro, conform datelor prezentate de Banca Națională, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu deficitul de 6,29 miliarde de euro din aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție negativă a fost alimentată în principal de un deficit mai mare în balanța bunurilor, care a urcat cu 2,6 miliarde de euro, deși balanța serviciilor a oferit un mic balon de oxigen printr-un excedent mai mare cu 433 milioane de euro. În plus, balanța veniturilor primare a resimțit un deficit suplimentar de 303 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a contribuit negativ cu încă 1,348 milioane de euro. Pe de altă parte, datoria externă totală a României a crescut cu 4,19 miliarde de euro, ajungând la un impresionant total de 209 miliarde de euro până la sfârșitul lunii aprilie 2025. Aceasta include atât datoriile pe termen lung, care au atins 158,9 miliarde de euro (o creștere de 2,6% față de finalul lui 2024), cât și pe cele pe termen scurt, care au ajuns la 50,1 miliarde de euro (o ușoară creștere de 0,5%). Totodată, investițiile directe ale nerezidenților în România s-au diminuat, înregistrând doar 1,99 miliarde de euro față de 2,27 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, indicând o nevoie acută de măsuri eficiente pentru a atrage capital străin și a stabiliza economia. Această dinamică economică complexă subliniază provocările cu care se confruntă România în drumul său spre echilibrare financiară și dezvoltare durabilă, fiind esențială o strategie bine articulată pentru gestionarea eficientă a datoriei externe și accelerarea investițiilor.

209 miliarde euro în aprilie 2025, cu deficit de cont curent peste 10 miliarde euro.

În primele patru luni ale anului 2025, datoria externă a României a crescut cu 4,2 miliarde de euro. Conform Băncii Naționale, această creștere a dus totalul la 209 miliarde de euro, îngrijorând economiștii și publicul deopotrivă.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit îngrijorător de 10,1 miliarde de euro, comparativ cu doar 6,29 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această discrepanță semnificativă se datorează, în special, creșterii deficitului balanței bunurilor cu 2,6 miliarde de euro. De asemenea, balanța veniturilor primare a contribuit la această situație cu un deficit suplimentar de 303 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a avut o contribuție negativă de 1,348 milioane de euro.

Pe partea pozitivă, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 433 milioane de euro, deși acest lucru nu a fost suficient pentru a compensa creșterile din alte sectoare.

Datoria externă pe termen lung atinge 158,9 miliarde de euro, reprezentând 76% din datoria totală și a crescut cu 2,6% comparativ cu sfârșitul anului trecut. În același timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 50,1 miliarde de euro, marcând o creștere de 0,5%.

Investițiile străine directe s-au redus în această perioadă, totalizând 1,99 miliarde de euro, în scădere față de cele 2,27 miliarde de euro atrase anterior.

Această evoluție economică arată provocările financiare cu care se confruntă România și subliniază necesitatea unor politici economice strategice pentru a stabiliza situația și a atrage investiții semnificative în viitor.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.