Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

47.513 firme cu datorii de 30 miliarde lei la aceleași sedii fiscale. A fost subliniată necesitatea schimbării legislației.

Redacția05 iunie 2025
 47.513 firme cu datorii de 30 miliarde lei la aceleași sedii fiscale. A fost subliniată necesitatea schimbării legislației.

Pe scurt

Curtea de Conturi a României a scos la iveală probleme semnificative la ANAF, evidențiind deficiențe majore în gestionarea veniturilor bugetului general consolidat pe anul 2023. Au fost identificate nereguli în evidența contabilă a veniturilor statului și analiza riscurilor fiscale, iar în contextul prețurilor de transfer și rambursării TVA, situația a fost similară. Un aspect alarmant este concentrarea sediilor sociale ale peste 47.000 de firme cu datorii totale de aproape 30 de miliarde de lei la doar 2.440 de adrese, fiecare însumând peste un milion de lei datorii, fapt ce ridică întrebări asupra politicilor de înregistrare. În București, s-a observat o densitate crescută de astfel de adrese, ceea ce impune, conform Curții de Conturi, o reglementare mai strictă privind înregistrarea legală a societăților comerciale la aceeași locație. Mai mult, ANAF se confruntă cu lipsa unei proceduri clare pentru executarea silită a debitelor din sentințe penale și se remarcă o lipsă de funcționalitate completă a aplicațiilor informatice pentru centralizarea și urmărirea acestor creanțe. Auditurile realizate la nivel teritorial, incluzând diverse structuri ale ANAF din întreaga țară, au relevat neconformități semnificative, dezvăluind venituri suplimentare de peste 572 milioane lei și erori de înregistrare în valoare de aproape 2,8 miliarde lei, subliniind nevoia de reforme și soluții eficiente pentru optimizarea colectării și gestionării veniturilor bugetare, astfel încât să se evite acumularea de datorii și gestionarea defectuoasă a resurselor în viitor.

47.513 firme cu datorii de 30 miliarde lei la aceleași sedii fiscale. A fost subliniată necesitatea schimbării legislației.

Deficiențe majore găsite la ANAF de Curtea de Conturi: Peste 47 de mii de firme cu datorii semnificative la stat

Curtea de Conturi a realizat un audit al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și a descoperit numeroase deficiențe în gestionarea veniturilor statului pentru anul 2023. Problemele principale identificate sunt legate de modul cum sunt formate, urmărite și încasate veniturile la bugetul general consolidat.

Un aspect alarmant descoperit de auditorii Curții de Conturi este existența a peste 47.000 de firme care au datorii masive la stat, cu un total de aproape 30 de miliarde de lei, având toate sediul social declarat la același număr mic de adrese. S-au identificat 2.440 de astfel de adrese, fiecare acumulând datorii de peste un milion de lei. De asemenea, 361 de adrese sunt gazdă pentru mai mult de 10 firme, iar 72 de adrese adăpostesc peste 100 de firme, provocând suspiciuni legate de riscurile operaționale.

Instituția recomandă o modificare a cadrului legal care permite existența acestui tipar de înregistrare masivă la aceeași locație. Problemele sunt mai frecvent întâlnite în capitala țării, București, dar nu sunt exclusive acesteia.

Mai mult, Curtea de Conturi a subliniat lipsa unei proceduri clare în cadrul Serviciului de executare silită. Acesta nu are o modalitate operațională de înregistrare a datoriilor obținute din sentințe penale și nici un sistem informatic complet funcțional pentru centralizarea datelor legate de aceste debite.

La nivel teritorial, auditul a dezvăluit venituri suplimentare neconforme în valoare de peste 572 de milioane lei și numeroase erori contabile în evidențele multor administrații județene și evenimente fiscale.

Aceste constatări subliniază o nevoie urgentă de reformare și eficientizare a modului în care ANAF gestionează și colectează veniturile fiscale, asigurându-se că resursele statului sunt administrate corect și eficient.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.