Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Acuzații de sabotaj la adresa ofițerilor petrolierului rusesc pentru avarierea cablurilor din Marea Baltică în 2024, provocând pierderi de milioane.

Redacția12 august 2025
Acuzații de sabotaj la adresa ofițerilor petrolierului rusesc pentru avarierea cablurilor din Marea Baltică în 2024, provocând pierderi de milioane.

Pe scurt

În Finlanda, căpitanul și primul ofițer al petrolierului Eagle S, parte a flotei fantomă rusești, au fost acuzați de sabotarea a cinci cabluri de pe fundul Mării Baltice, incidentele având loc la sfârșitul anului 2024. Parchetul General a formulat acuzații împotriva acestor membri de echipaj, alături de un ofițer secund, acuzați că au provocat avarii prin târârea ancorei pe o distanță de 90 de kilometri în Golful Finlandei, rezultând daune semnificative: un cablu electric și patru de telecomunicații fiind afectate. Echipajul, format din cetățeni pe de origine indiană și georgiană, contestă acuzațiile și susțin că incidentele s-au produs în afara apelor teritoriale finlandeze, invocând astfel lipsa de jurisdicție a procurorilor finlandezi. Acum sub interdicția de a părăsi țara, inculpații neagă faptele, în timp ce operatorul afectat estimează pierderi de 60 de milioane de euro datorate reparațiilor urgente. Pe lângă aspectele juridice, incidentul atrage atenția internațională: diplomațiile americană și europeană au subliniat urgența întăririi securității cablurilor submarine, mai ales în contextul creșterii numărului de sabotaje și incidente de la debutul războiului din Ucraina, această mișcare fiind răspunsul la un climat de nesiguranță din ce în ce mai accentuat.

Acuzații de sabotaj la adresa ofițerilor petrolierului rusesc pentru avarierea cablurilor din Marea Baltică în 2024, provocând pierderi de milioane.

Procurorii finlandezi au scos la iveală acuzații grele împotriva echipajului petrolierului Eagle S, care face parte din așa-numita flota fantomă a Rusiei, susținând implicarea lor în deteriorarea a cinci cabluri subacvatice din Golful Finlandei.

Acuzații și Detalii

Căpitanul, primul ofițer și un alt ofițer secund al navei Eagle S sunt acuzați că au provocat avarii serioase după ce ancora vasului a fost târâtă pe fundul mării, de-a lungul a 90 de kilometri. Această acțiune a dus la avarierea gravă a mai multor cabluri: unul de electricitate și patru destinate telecomunicațiilor. Membrii echipajului, provenind din India și Georgia, au fost puși sub interdicția de a părăsi Finlanda în timpul investigației.

Reacții și Consecințe

În timp ce echipajul neagă acuzațiile, susținând că daunele au fost descoperite în afara apelor teritoriale ale Finlandei și că astfel procuratura finlandeză nu ar avea jurisdicție, autoritățile nu dau înapoi. Prejudiciul cauzat operatorului de cabluri este estimat la 60 de milioane de euro, sumă care reflectă imediat costurile de reparație.

Declarații Internaționale

Recent, atât diplomația americană, cât și cea europeană, au emis o declarație comună care solicită îmbunătățirea securității cablurilor submarine. Această cerere vine pe fondul sporirii actelor de sabotaj, dar și din cauza neatenției, de la începutul conflictului din Ucraina.

Această situație subliniază nevoia de vigilență sporită în a proteja infrastructura critică din Marea Baltică și nu numai.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.