Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Alianța promite 5% din PIB pentru apărare până în 2035 și reafirmă angajamentul colectiv de apărare. Detalii și obiective pentru viitor.

Redacția•26 iunie 2025
Alianța promite 5% din PIB pentru apărare până în 2035 și reafirmă angajamentul colectiv de apărare. Detalii și obiective pentru viitor.

Pe scurt

În cadrul Summitului NATO, liderii statelor membre și-au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă, subliniind importanța Articolului 5 din Tratatul de la Washington, care prevede că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor. Alianța a stabilit un obiectiv ambițios de alocare a 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035, cu un minimum de 3,5% direcționat către cheltuieli de apărare de bază și 1,5% pentru protecția infrastructurii critice și consolidarea capacităților industriale de apărare. Această strategie a fost salutată de președintele Franței, care a subliniat necesitatea ca Europa să sporească cheltuielile militare pentru a face față posibilelor amenințări din partea Rusiei, menționând totodată că țările europene nu pot fi presate să investească și mai mult în acest moment, din cauza unui context complicat de un război comercial. Conform planului, progresul și echilibrul acestor cheltuieli vor fi reevaluate în 2029, având în vedere evoluțiile mediului strategic și obiectivele de capacitate actualizate, asigurându-se astfel o adaptare continuă la noile provocări globale.

Alianța promite 5% din PIB pentru apărare până în 2035 și reafirmă angajamentul colectiv de apărare. Detalii și obiective pentru viitor.

În cadrul unui summit recent, aliații NATO au convenit asupra unui plan ambițios de a crește alocările pentru apărare și securitate la un nivel minim de 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie evidențiază angajamentul lor față de articolul-cheie din Tratatul de la Washington, ce subliniază principiul de apărare colectivă.

Angajamente și planuri

În declarația comună, toate statele membre și-au reafirmat hotărârea de a apăra colectiv fiecare națiune din alianță, conform articolului 5 din tratatul NATO. Aliații s-au angajat să-și prezinte anual planuri bine definite care să arate cum vor atinge obiectivul de 5% din PIB dedicat apărării, cu un minim de 3,5% destinat cheltuielilor de bază și 1,5% pentru infrastructura critică și reziliență.

Monitorizare și ajustări

NATO a subliniat că până în anul 2029 va exista o reevaluare a cheltuielilor, având în vedere strategia și obiectivele evolutive în materie de apărare, adaptând astfel planul la noile realități strategice.

Presiuni economice și amenințări

Președintele Franței a comentat că, deși Europa trebuie să investească mai mult în apărare pentru a se pregăti împotriva potențialelor amenințări venite din partea Rusiei, nu poate fi ignorată presiunea unui război comercial care stresează suplimentar economiile europene.

Această inițiativă NATO face parte dintr-un efort mai amplu de a asigura stabilitatea și securitatea în fața unor provocări globale complexe, menținând un balans între necesitatea de apărare și contextul economic actual.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.