Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

aproape 7 miliarde de euro cheltuite pentru protejarea leului după alegerile prezidențiale.

Redacția03 iunie 2025
 aproape 7 miliarde de euro cheltuite pentru protejarea leului după alegerile prezidențiale.

Pe scurt

La finalul lunii mai 2025, Banca Națională a României (BNR) și-a văzut rezervele valutare coborând semnificativ la 55.661 milioane de euro, comparativ cu 62.414 milioane euro în luna precedentă, reflectând o scădere de aproape șapte miliarde de euro, într-o perioadă marcată de intervenții menite să protejeze leul în urma primei etape a alegerilor prezidențiale câștigate de George Simion. În intervalul analizat, BNR a înregistrat intrări totale de 5.827 milioane de euro, provenind din ajustări ale rezervelor minime în valută ale băncilor și alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, însă acestea au fost eclipsate de ieșiri în valoare de 12.580 milioane euro, ce au inclus plăți pentru datorii publice și transferuri către Comisia Europeană. Chiar dacă rezervele de aur au rămas stabile la 103,6 tone, acestea au fost afectate de fluctuațiile prețului internațional, fiind valorificate la 9.698 milioane de euro. Pe ansamblu, rezerva internațională a României, incluzând valutele și aurul, a scăzut la 65.359 milioane de euro de la 72.025 milioane de euro la sfârșitul lunii aprilie, iar analiștii Erste au estimat că aproximativ 10% din rezerva valutară a fost utilizată strategic de BNR pentru a stabiliza cursul de schimb valutar după alegerile prezidențiale.

aproape 7 miliarde de euro cheltuite pentru protejarea leului după alegerile prezidențiale.

Rezervele valutare ale României au înregistrat o scădere semnificativă în luna mai, ca urmare a intervențiilor Băncii Naționale pentru stabilizarea leului după primul tur al alegerilor prezidențiale.

La sfârșitul lunii mai 2025, Banca Națională a României (BNR) a raportat că rezervele sale valutare au scăzut la 55,661 milioane de euro, în comparație cu 62,414 milioane de euro cât se înregistrau la finalul lunii aprilie a aceluiași an. Această diminuare semnificativă este atribuită unei serii de operațiuni financiare atât la intrare cât și la ieșire.

Pe parcursul lunii mai, au fost înregistrate intrări de 5,827 milioane de euro, provenind din ajustarea rezervelor minime în valută ale băncilor și alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, printre altele. Totuși, ieșirile au fost mai mari, la 12,580 milioane de euro, incluzând plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice, precum și transferuri către Comisia Europeană.

De asemenea, rezervele de aur ale țării au rămas constante la 103,6 tone, dar valoarea acestora s-a modificat, atingând 9,698 milioane de euro datorită fluctuațiilor pe piața internațională.

În total, rezervele internaționale ale României, incluzând atât valutele cât și aurul, au scăzut la 65,359 milioane de euro la sfârșitul lunii mai, comparativ cu 72,025 milioane de euro la sfârșitul lunii aprilie.

Un punct de interes este estimarea făcută de analiștii de la Erste, care sugerează că BNR a alocat aproximativ șase miliarde de euro pentru a menține stabilitatea cursului valutar, un efort considerabil în urma rezultatului alegerilor, când George Simion a obținut o victorie în primul tur. Aceasta subliniază eforturile semnificative ale băncii centrale de a proteja moneda națională într-o perioadă de incertitudine politică.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.