Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Beneficiarii pot retrage doar 25%, iar plățile se extind până la 10 ani.

Redacția09 august 2025
Beneficiarii pot retrage doar 25%, iar plățile se extind până la 10 ani.

Pe scurt

Guvernul României a decis să amâne adoptarea proiectului de lege privind plata pensiilor private, care prevedea schimbări importante în modul de accesare a fondurilor acumulate pe Pilonul II și Pilonul III de pensii. Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, a subliniat importanța stabilirii unui cadru legal clar pentru a asigura că veniturile pensionarilor sunt sigure și predictibile pe termen lung. Conform noilor propuneri, beneficiarii ar putea opta pentru o retragere programată a banilor, cu plăți extinse pe o perioadă de până la 10 ani, comparativ cu 5 ani anterior, sau pot alege o pensie viageră care să îi sprijine pe tot parcursul vieții. Proiectul mai stipulează și posibilitatea retragerii unei sume forfetare de maximum 25% din totalul acumulat. În prezent, sistemul de pensii private funcționează doar pe acumulare, oferind opțiunea retragerii integrale sau în rate de până la 5 ani. Acest proiect vine într-un context în care numărul contribuabililor este semnificativ, între 9,3 și 9,4 milioane, iar numărul celor care vor ieși la pensie este în creștere. Petrescu a remarcat că de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, a existat promisiunea de a se elabora un cadru legislativ cu privire la plata acestora, dar până acum nu a fost implementat. În perioada următoare va avea loc o consultare publică extinsă, având în vedere necesitatea adaptării legislației la realitățile economice actuale și demografice, în special pentru a răspunde nevoilor generației baby-boomer care se apropie de vârsta pensionării. Textul propunerii legislative a fost deja publicat pe site-ul Ministerului Muncii pentru transparență și va fi dezbătut pentru îmbunătățiri. Această amânare oferă timp pentru o evaluare detaliată și o eventuală reconfigurare a propunerilor, astfel încât să se alinieze normelor și recomandărilor OCDE și să susțină un sistem de pensii echitabil și sustenabil.

Beneficiarii pot retrage doar 25%, iar plățile se extind până la 10 ani.

Guvernul a hotărât să amâne adoptarea unui proiect de lege care ar modifica modul în care românii își pot accesa banii din conturile de pensii private. Proiectul propune limitarea retragerii integrale la doar 25% și extinderea perioadei de eșalonare a plăților de la 5 la 10 ani.

Un pas spre predictibilitate

Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a afirmat că adoptarea unui cadru legal clar pentru plata pensiilor este esențială, asigurând astfel venituri stabile și pe termen lung pentru români. Acesta a subliniat necesitatea consultării interne și internaționale pentru a crea o legislație robustă.

Ce prevede proiectul de lege

Proiectul de lege afectează participanții la Pilonul II și III, pensiile private obligatorii și cele opționale administrate privat. Aceștia ar putea opta pentru o retragere programată a sumelor acumulate pe o perioadă maximă de 10 ani sau pentru pensii viagere, care se acordă pe toată durata vieții beneficiarului sau a supraviețuitorului desemnat.

Modificările propuse

În prezent, sistemul permite retragerea completă a sumei la pensionare, fie într-o singură tranșă (în acest caz, se aplică un impozit pe câștig și contribuții la sănătate), fie în rate egale timp de maximum 5 ani. Proiectul de lege vine să standardizeze aceste opțiuni, alinindu-se la media europeană, unde retragerea forfetară este, în general, de 25%.

Pasii următori

Se estimează că aproximativ 9,3-9,4 milioane de oameni contribuie la aceste fonduri, iar proiectul își propune să deschidă o discuție mai amplă, incluzând și o masă rotundă cu parlamentarii. Petrescu a menționat că, deși proiectul a fost discutat într-o primă lectură, textul este disponibil pentru public pe site-ul Ministerului Muncii încă din 10 iunie. Este necesar ca legislația să fie actualizată la noile realități economice și demografice.

În concluzie, amânarea adoptării acestei legi permite o consultare extinsă cu toate părțile interesate, asigurând că deciziile finale sunt bine documentate și sprijinite de un consens larg.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.