Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Bugetul de carbon pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade, pe cale să se epuizeze în doar doi ani.

Redacția•20 iunie 2025
Bugetul de carbon pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade, pe cale să se epuizeze în doar doi ani.

Pe scurt

Un grup de 60 de climatologi de renume atrage atenția asupra faptului că 'bugetul de carbon' global, un indicator crucial pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, se va epuiza în doar doi ani, punând în pericol obiectivul de menținere a încălzirii globale sub 1,5 grade Celsius. În condițiile actuale, perspectiva este sumbră, cu o medie anticipată de creștere a temperaturii globale de 2,7 grade Celsius, ceea ce ar avea efecte devastatoare asupra climei. Bugetul de carbon ia în calcul atât emisiile de CO2, cât și capacitatea de absorbție a acestora de către planetă, însă experții avertizează că pentru a avea o șansă de 66% de a nu depăși pragul de 1,5 grade, emisiile ar trebui reduse drastic, cu 80% față de nivelurile din 2020, până la doar 80 de miliarde de tone. Omenirea ar trebui să ajungă teoretic la zero emisii pentru a păstra acest obiectiv de mediu, dar având în vedere că emisiile au continuat să crească și în 2024, acest deziderat pare foarte puțin probabil. Un indicator tragic al acestui dezechilibru climatic este că 2024 este anul cel mai fierbinte înregistrat vreodată, iar depășirea pragului de încălzire va intensifica fenomenele meteorologice extreme. În pofida adoptării energiei solare și eoliene, creșterea cererii globale de energie alimentează necesitatea combustibililor fosili, contribuind la un dezechilibru energetic crescut cu 25% în ultimul deceniu. Acest dezechilibru și dublarea ritmului de creștere a nivelului mării în ultimii 10 ani, care acum atinge 4 mm pe an, amenință grav orașele de coastă, expunându-le la inundații calamitate. Aceste concluzii subliniază o urgență climatică ce nu mai poate fi ignorată, potrivit articolului preluat de The Guardian.

Bugetul de carbon pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade, pe cale să se epuizeze în doar doi ani.

Un grup de 60 de climatologi de renume trage un semnal de alarmă: resursele "bugetului de carbon" ar putea fi epuizate în doar doi ani, punând în pericol ţinta de a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius.

Detalii Cruciale

În politica schimbărilor climatice, "bugetul de carbon" reprezintă cantitatea de dioxid de carbon pe care o putem emite fără a depăși obiectivele climatice esențiale. Problema este că, pentru moment, planeta noastră se îndreaptă spre o creştere medie a temperaturii globale de 2,7 grade Celsius, asociată cu efecte catastrofale.

Conform celor mai recente evaluări, pentru a avea o șansă de 66% de a menține încălzirea sub 1,5 grade, emisiile de CO2 trebuie reduse la 80 de miliarde de tone, cu 80% mai puțin față de nivelul din 2020. Totuși, pentru a menține un echilibru, ar trebui să ajungem la emisiuni zero, un concept care pentru moment pare aproape imposibil, dat fiind că poluarea continuă să crească.

Efectele Îngrijorătoare ale Încălzirii Globale

Anul 2024 a marcat recorduri de temperatură, fiind cel mai cald an înregistrat vreodată. Iar perspectivele nu sunt deloc bune: depășirea pragului de 1,5 grade Celsius va aduce un val de evenimente meteo extreme, de la furtuni la valuri de căldură și inundații.

Chiar și cu măsuri pozitive, precum integrarea energiei solare și eoliene, nevoia globală de energie crește constant. Asta obligă la continuarea utilizării combustibililor fosili, potrivit experților.

Context Global și Regional

De-a lungul ultimului deceniu, "dezechilibrul energetic al Pământului" a crescut cu 25%. Nivelurile mărilor s-au dublat comparativ cu perioada 1971-2018, atingând o creștere de 4 mm pe an. Orașele de coastă, inclusiv multe centre importante, se confruntă astfel cu riscul unor inundații imposibil de gestionat.

Aceste descoperiri subliniază urgența cu care trebuie să acționăm pentru a proteja viitorul planetei noastre și al locuitorilor săi. Adoptarea unor măsuri eficiente și rapide este mai necesară ca oricând pentru a reduce impactul catastrofal al schimbărilor climatice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.