Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Capacitatea redusă a pădurilor din Europa de a absorbi CO2 amenință obiectivul de neutralitate climatică al UE pentru 2050.

Redacția31 iulie 2025
Capacitatea redusă a pădurilor din Europa de a absorbi CO2 amenință obiectivul de neutralitate climatică al UE pentru 2050.

Pe scurt

Un studiu îngrijorător realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și publicat în revista Nature dezvăluie scăderea capacității pădurilor din Europa de a absorbi dioxidul de carbon, un fenomen ce amenință obiectivul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pădurile europene, care acoperă 40% din suprafața uscată a Uniunii și au absorbit aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră între 1990 și 2022, au înregistrat o scădere a capacității de absorbție a CO2 de aproximativ 27% în perioada 2020-2022 comparativ cu 2010-2014. Această reducere a fost influențată de defrișări, îmbătrânirea arborilor, secete mai frecvente, valuri de căldură și evenimente perturbatoare precum infestările cu insecte și incendii. Agenția Europeană de Mediu (AEM) subliniază rolul acestor factori în diminuarea capacității pădurilor și a terenurilor de a elimina CO2 din atmosferă. Cu scopul de a gestiona provocările și a restabili echilibrul carbonic, cercetătorii pledează pentru utilizarea intensificată a datelor de satelit la nivel european și dezvoltarea de noi instrumente care să anticipeze efectele intervențiilor climatice, cum ar fi reîmpădurirea. Studiul subliniază necesitatea acțiunilor prompte pentru a proteja capacitatea de stocare a carbonului în pădurile europene, un aspect vital pentru a menține Europa pe traiectoria corectă către atingerea obiectivelor sale climatice.

Capacitatea redusă a pădurilor din Europa de a absorbi CO2 amenință obiectivul de neutralitate climatică al UE pentru 2050.

Un nou studiu arată că pădurile din Europa își pierd treptat capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon, fenomen ce poate afecta obiectivele climatice ale UE.

Conform cercetărilor conduse de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, publicate recent în revista Nature, pădurile europene, care acoperă aproximativ 40% din suprafața uscatului Uniunii Europene, s-au confruntat cu o scădere semnificativă a capacității de a absorbi CO2 în ultimul deceniu. Între 1990 și 2022, aceste păduri au reușit să absoarbă în jur de 10% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană pe întreg teritoriul UE.

Conform Agenției Europene de Mediu, acest declin accentuat, de aproximativ 27% în absorbția de CO2 în perioada 2020–2022 față de 2010–2014, este datorat în mare parte defrișărilor și fenomenului de îmbătrânire a pădurilor. De asemenea, schimbările climatice, concretizate în valuri de căldură și secete mai frecvente, alături de perturbări precum infestările cu insecte, incendiile de pădure și bolile plantelor contribuie la această situație alarmantă.

Aceste rezultate pun sub semnul întrebării atingerea obiectivului UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, un angajament stipulat în legislația europeană privind climatul. Cercetătorii îndeamnă la acțiuni urgente și sugerează utilizarea extinsă a datelor satelitare pentru monitorizarea emisiilor și absorbției de CO2 la nivel european. Totodată, aceștia propun dezvoltarea de noi instrumente care să prevadă efectele pe termen lung ale diverselor inițiative climatice, cum ar fi reforestarea.

Aceasta situație subliniază necesitatea intervenției rapide și eficiente pentru a aduce un echilibru între emisiile de carbon și capacitatea de absorbție a pădurilor, astfel încât să ne asigurăm un viitor mai verde și mai sustenabil.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.