Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Casa Albă atenuează așteptările pentru summitul SUA-Rusia din Alaska, subliniind importanța Ucrainei în negocieri pentru un acord de pace durabil.

Redacția13 august 2025
Casa Albă atenuează așteptările pentru summitul SUA-Rusia din Alaska, subliniind importanța Ucrainei în negocieri pentru un acord de pace durabil.

Pe scurt

Administrația Trump atenuează așteptările privind întâlnirea de vineri din Alaska, unde președinții SUA și Rusiei se vor întâlni, descriind-o ca un 'exercițiu de ascultare', fără așteptări de a încheia un acord decisiv. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a subliniat că scopul este de a obține o mai bună înțelegere asupra modalităților prin care poate fi încheiat conflictul, menționând însă că Ucraina trebuie să fie implicată pentru a ajunge la un acord cu Rusia, o poziție ce oglindește mai mult opinia liderilor europeni. Totodată, temerile referitoare la posibilitatea ca Trump să accepte o înțelegere favorabilă Rusiei, dar inacceptabilă pentru Kiev sunt evidente, în timp ce lideri europeni de seamă precum Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski se reunesc online înainte de întâlnirea lui Trump cu Putin, încercând să stabilească o poziție europeană comună pentru a preveni un acord care să recompenseze agresiunea rusă. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a subliniat nevoia de trei întâlniri în procesul de pace și a discutat despre posibilitatea ca Turcia să găzduiască un summit trilateral. Deși rămâne ferm împotriva cedării de teritorii către Rusia, Zelenski a evidențiat necesitatea garanțiilor de securitate, propunându-și să lase deschisă o ușă pentru negocieri, astfel încât țările europene să poată oferi respectivele garanții și, potențial, chiar să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina pentru a contracara utilizarea de către Rusia a oricăror teritorii cedate. Această abordare ar putea împiedica Rusia să transforme cedările teritoriale într-un avantaj strategic, subminând pe termen lung eforturile de pace.

Casa Albă atenuează așteptările pentru summitul SUA-Rusia din Alaska, subliniind importanța Ucrainei în negocieri pentru un acord de pace durabil.

Președintele Donald Trump va avea o întrevedere importantă cu președintele rus Vladimir Putin, vineri, în Alaska. Înainte de această întâlnire, administrația Trump a atras atenția că discuțiile vor fi mai degrabă exploratorii și nu se așteaptă la soluții imediate. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a subliniat că scopul principal al întâlnirii este de a identifica căi viabile pentru a pune capăt conflictului armat în Ucraina.

Leavitt a precizat că această întâlnire va fi una bilaterală, fără implicarea Ucrainei, ceea ce subliniază necesitatea unor discuții suplimentare. Ea a accentuat că un acord de pace nu poate fi realizat fără participarea ambelor părți implicate, respectiv Rusia și Ucraina. Aceste declarații par să fie un semnal pentru a reduce speranțele unei soluții rapide, în contextul temerilor exprimate de către Ucraina și unele state europene privind posibilitatea unui compromis nefavorabil Kievului.

Între timp, lideri europeni, inclusiv secretarul general al NATO Mark Rutte, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Merz și premierul britanic Starmer, participă la o sesiune online de consultări. În acest cadru, ei își propun să formuleze o poziție comună înainte de întâlnirea Trump-Putin, cu scopul de a preveni un eventual acord care ar putea încuraja politica agresivă a Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că procesul de pace ar trebui să includă și o întâlnire trilaterală, implicând SUA, Rusia și Ucraina. Recent, el a discutat cu președintele turc Recep Erdogan, care s-a oferit să găzduiască un summit internațional. Chiar dacă Zelenski rămâne ferm împotriva cedării de teritorii către Rusia, a lăsat deschisă posibilitatea negociilor cu privire la garanțiile de securitate oferite de țările europene, care ar putea include și trupe de menținere a păcii în Ucraina. Zelenski avertizează că, fără astfel de măsuri, Rusia ar putea folosi orice teritoriu cedat pentru a-și consolida poziția și a declanșa noi agresiuni.

Această evoluție a situației subliniază complexitatea contextului internațional și importanța abordării strategice și concertate între aliați pentru a găsi o soluție durabilă și echitabilă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.