Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

CCR declară neconstituțională retragerea privilegiilor, în ciuda colaborării cu Securitatea comunistă. Guvernul ia decizia finală.

Redacția•08 august 2025
CCR declară neconstituțională retragerea privilegiilor, în ciuda colaborării cu Securitatea comunistă. Guvernul ia decizia finală.

Pe scurt

Fostul președinte Traian Băsescu a solicitat reacordarea unei reședințe oficiale, retrase anterior după ce a fost declarat colaborator definitiv al fostei Securități comuniste, pe agenda ședinței de guvern de vineri, aflată la ora 11, fiind inclus un proiect de hotărâre pentru schimbarea destinației unui imobil RA-APPS din reședință de protocol în reședință oficială. Situat pe strada Emile Zola nr. 2A din Sectorul 1 al capitalei, acest imobil ar putea fi folosit de Băsescu în calitate de fost șef de stat, așa cum a confirmat Guvernul. Recent, Curtea Constituțională a decis că anularea privilegiilor sale de fost președinte, inclusiv locuința, paza din partea SPP și indemnizația de 75% din salariul actual al unui președinte, contravine constituției, acesta fiind repus în drepturile de fost președinte pe baza acestei hotărâri. În context, Băsescu a cerut aplicarea legii privitoare la drepturile celor care au deținut funcția de șef al statului, după ce RA-APPS l-a notificat oficial în mai printr-un notar să evacueze locuința de protocol pe care o deținea, aceasta fiind urmare a unei decizii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 23 martie 2022, care i-a confirmat colaborarea cu Securitatea. Reacțiile și retrocedările legale subliniază implicarea Curții Constituționale și legislația votată de Parlament în septembrie 2021, clar diferențiind hotărârile și întorcând temporar decizia parlamentară.

CCR declară neconstituțională retragerea privilegiilor, în ciuda colaborării cu Securitatea comunistă. Guvernul ia decizia finală.

Băsescu cere din nou reședință oficială de la stat, după o decizie a Curții Constituționale

Traian Băsescu, fostul președinte al României, solicită să-i fie acordată o reședință oficială, la mai bine de un an după ce i-au fost retrase aceste privilegii din cauza asocierii sale cu fosta securitate comunistă. Curtea Constituțională a hotărât că anularea beneficiilor sale contrazice legislația în vigoare.

Subiectul este discutat în Guvern

Pe agenda ședinței de guvern de vineri, un proiect de hotărâre abordează schimbarea destinației unui imobil din patrimoniul RA-APPS, transformat din reședință de protocol în reședință oficială. Clădirea este situată pe strada Emile Zola din Sectorul 1 al capitalei. Potrivit cabinetului purtătoarei de cuvânt a Guvernului, acest demers s-a realizat la cererea lui Traian Băsescu, în calitatea sa de fost șef de stat.

Motivația și baza legală

Anterior, Administrația Prezidențială a răspuns unei solicitări de la Antena 3, confirmând că Băsescu a cerut reactivarea drepturilor sale. Acest lucru vine în urma mai multor decizii ale Curții Constituționale, inclusiv decizia din 1 iulie, care a repus în drepturi legale statutul său de fost președinte. După ce drepturile i-au fost revocate printr-o lege votată în septembrie 2021, CCR a declarat la începutul lunii iulie că aceste prevederi sunt neconstituționale.

Contextul în care se află Băsescu

Declarat colaborator oficial al securității printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție în martie 2022, Băsescu a fost nevoit să elibereze reședința sa anterioară. Acum, fostul președinte poate beneficia nu doar de o locuință, ci și de o indemnizație lunară echivalentă cu 75% din salariul unui președinte în funcție, precum și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP).

Pe de o parte, guvernul trebuie să decidă acum asupra alocării noii reședințe pentru fostul președinte, proiectul de hotărâre putând fi consultat online pentru mai multe detalii. Aceasta este o chestiune ce necesită o abordare echilibrată, ținând cont de prevederile legale, dar și de implicațiile etice și morale ale deciziei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.