Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

cea mai călduroasă și secetoasă din ultimii 50 de ani, cu temperaturi medii de 9,5°C și precipitații reduse cu 40%

Redacția•03 iunie 2025
cea mai călduroasă și secetoasă din ultimii 50 de ani, cu temperaturi medii de 9,5°C și precipitații reduse cu 40%

Pe scurt

Marea Britanie a înregistrat cea mai călduroasă primăvară din istoria sa meteorologică, cu o temperatură medie de 9,51 grade Celsius între martie și mai, depășind recordul din anul precedent de 9,37 grade, conform datelor de la Met Office. Opt dintre cele mai călduroase primăveri au fost notate după anul 2000, lucru care subliniază tendința de încălzire globală. Perioada recentă a cuprins și cele mai reduse precipitații din ultimii 50 de ani, cu un nivel de doar 128 mm, cu 40% sub media pe termen lung. Anglia a avut, în mod specific, cea mai secetoasă primăvară în peste un secol, pe fondul sistemelor de înaltă presiune persistente provenite din Azore sau Europa continentală, care au blocat fluxurile atmosferice normale din Atlantic. Acest climat neobișnuit de uscat și cald a determinat Agenția pentru Mediu să convoace o întâlnire a grupului național pentru secetă, subliniind că schimbările climatice vor aduce mai multe perioade de secetă estivală în viitor. Phenomenul de vreme extremă a fost resimțit și în alte părți ale Europei, cum ar fi Spania, unde recentul val de căldură a condus la cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată în luna mai. Cercetătorii continuă să avertizeze asupra intensificării fenomenelor meteorologice imprevizibile, legate de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Toate aceste date subliniază impactul semnificativ al schimbărilor climatice asupra modelului global al climei și necesitatea unor măsuri imediate pentru mitigare.

cea mai călduroasă și secetoasă din ultimii 50 de ani, cu temperaturi medii de 9,5°C și precipitații reduse cu 40%

Marea Britanie a oficializat cea mai călduroasă primăvară din istoria recentă, înregistrând temperaturi medii de 9,5 grade Celsius, conform datelor Met Office. Totodată, acest sezon este și unul dintre cele mai uscate, comparativ cu ultimele cinci decenii.

În perioada martie-mai a acestui an, temperatura medie a atins 9,51 grade Celsius, depășind recordul anterior de 9,37 grade Celsius stabilit anul trecut. Cercetătorii observă că opt dintre cele mai călduroase primăveri din Regatul Unit au avut loc după anul 2000, demonstrând o tendință de încălzire rapidă în timp ce ultimele decenii au fost marcate de soare generos și niveluri scăzute de precipitații comparativ cu secolul XX.

Cantitatea de precipitații a fost considerabil mai mică decât normele obișnuite, cu un total de 128 de milimetri, corespunzător unei reduceri de 40% față de media pe termen lung. Mai mult, Anglia a experimentat cel mai arid sezon de primăvară înregistrat începând din 1893, punct de referință pentru datele meteorologice.

Meteorologii explică fenomenele recente prin prezența constantă a sistemelor de înaltă presiune provenite din Azore și Europa continentală, care au blocat căile atmosferice obișnuite venind din Atlantic.

Aceste schimbări climatice au determinat Agenția pentru Mediu să convoace o întâlnire de urgență a grupului național privind seceta. Motivele sunt clare, rezervele de apă aflându-se la niveluri "excepțional de scăzute", iar prognozele climatologice indică prezența a mai multor perioade de secetă în viitor.

De asemenea, Spania a raportat temperaturi neobișnuit de ridicate pentru luna mai, intensificând îngrijorările legate de fenomenele meteorologice extreme. Oamenii de știință trasează legături între astfel de fenomene și emiterea necontrolată a gazelor cu efect de seră, subliniind intensificarea acestora în viitorul apropiat.

Astfel, ficțiunea schimbărilor subtile devine realitatea marilor modificări climatice cu un impact semnificativ asupra mediului și vieții de zi cu zi.

Surse: Met Office, France24/AFP, consultare meteorologică Spania.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.