Știri locale • Argeș19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană investighează dacă abonamentele Meta fără reclame încalcă legile concurenței – Meta riscă amenzi zilnice de 5% din încasările globale.

Redacția28 iunie 2025
Comisia Europeană investighează dacă abonamentele Meta fără reclame încalcă legile concurenței – Meta riscă amenzi zilnice de 5% din încasările globale.

Pe scurt

În noiembrie 2023, Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, a introdus un mecanism care permite utilizatorilor să opteze pentru un abonament contra cost pentru a elimina reclamele sau, alternativ, să-și dea acordul pentru prelucrarea datelor lor personale pentru publicitate țintită. Totuși, Uniunea Europeană a observat că acest sistem a încălcat Legea Piețelor Digitale (DMA) și a impus o amendă de 200 de milioane de euro, acuzând Meta de comportament anticompetitiv. Mai mult, Meta ar putea să se confrunte cu amenzi zilnice de până la 5% din încasările sale mondiale, dacă investigațiile ulterioare vor descoperi încălcări ale reglementărilor UE. Aceste acțiuni au venit ca o măsură de răspuns la strategia Meta de a modifica mecanismul în noiembrie 2024 pentru a reduce dependența de datele utilizatorilor, evitând astfel potențiale sancțiuni viitoare. Reacționând la această situație, reprezentanții Meta au acuzat Comisia Europeană de schimbări neloiale ale obiectivelor și de discriminare, afirmând că modelul lor de afaceri, care oferă libertatea de a alege între un abonament fără reclame și un serviciu gratuit cu reclame, este legitim și comun în Europa. Însă Comisia și-a menținut poziția fermă, declarând că reglementările DMA sunt aplicabile tuturor marilor companii digitale, fără discriminare, protejând astfel utilizatorii finali și promovând o concurență echitabilă în piața digitală. Această evoluție tensionată dintre Meta și autoritățile europene subliniază provocările întâmpinate de giganții tehnologici în fața reglementărilor stricte ale piețelor europene, menite să asigure un echilibru între inovație și protecția datelor personale.

Comisia Europeană investighează dacă abonamentele Meta fără reclame încalcă legile concurenței – Meta riscă amenzi zilnice de 5% din încasările globale.

Meta, gigantul tech cunoscut pentru platformele Facebook și Instagram, a introdus un model de abonament care le permite utilizatorilor să plătească pentru a elimina reclamele de pe aceste platforme. Dacă nu optează pentru acest abonament, utilizatorii trebuie să accepte personalizarea datelor pentru a primi publicitate țintită.

Comisia Europeană suspectează că acest sistem, implementat inițial în noiembrie 2023, ar putea să contravină Legii Piețelor Digitale (DMA), un regulament care urmărește să protejeze utilizatorii europeni și să limiteze influența companiilor mari de tehnologie. Sistemul a fost modificat de Meta până în noiembrie 2024, pentru a reduce cantitatea de date personale utilizate, dar ancheta continuă.

În cazul în care se confirmă încălcările, Meta ar putea fi obligată să plătească amenzi zilnice de până la 5% din veniturile medii zilnice globale. Aceasta vine după o amendă de 200 de milioane de euro impusă recent de Comisie pentru încălcarea aceleiași legi.

Reprezentanții Meta au acuzat Comisia Europeană de discriminare și de schimbarea regulilor în timpul negocierilor. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat: „Oferirea opțiunii de a alege între un abonament fără reclame și un serviciu gratuit cu reclame este un model de afaceri legitim în Europa, dar aparent nu și pentru Meta.”

Comisia, totuși, a refuzat acuzațiile, subliniind că regula DMA se aplică în mod uniform pentru toate marile companii digitale care operează în Uniunea Europeană, indiferent de originea sau structura acționarilor.

Astfel, posibila bătălie juridică dintre Meta și Comisia Europeană ar putea stabili precedente importante pentru modul în care marile companii tehnologice vor putea gestiona datele personale ale utilizatorilor în viitor.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.