Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Corectarea deficitului trebuie să depășească 1,7% din PIB până pe 15 octombrie.

Redacția23 iunie 2025
Corectarea deficitului trebuie să depășească 1,7% din PIB până pe 15 octombrie.

Pe scurt

În contextul procedurii de deficit excesiv în care se află România din aprilie 2020, Comisia Europeană a subliniat necesitatea extinderii reformelor fiscale pentru a îmbunătăți perspectivele fiscale și sustenabilitatea datoriei. În ultimul Jurnal Oficial al Uniunii Europene, guvernului român i s-a recomandat să implementeze reforme ce vizează generarea de venituri suplimentare cu mult peste 1,7% din PIB, în vederea redresării situației fiscale. Se accentuează importanța unei administrări îmbunătățite a impozitelor și a unui control strict al cheltuielilor curente, îndeosebi al salariilor publice, având în vedere că România nu a respectat recomandările anterioare și nu a luat măsuri eficiente de corectare a deficitului. Deși economia a înregistrat o creștere reală de 0,8% în 2024 și se prognozează o majorare de 1,4% în acest an conform previziunilor Comisiei, datoria externă este de așteptat să urce la 59,4% până la sfârșitul anului 2025 și la 63,3% până la sfârșitul anului 2026, depășind nivelurile acceptate de tratatele Uniunii. În acest context, ECOFIN a constatat lipsa de acțiuni decisive din partea României pentru corectarea deficitului bugetar și a cerut implementarea de măsuri urgente, urmând ca la următoarea reuniune a consiliului ECOFIN, programată pentru 8 iulie, să fie discutate progresele înregistrate.

Corectarea deficitului trebuie să depășească 1,7% din PIB până pe 15 octombrie.

Comisia Europeană a adus în atenție necesitatea ca România să ia măsuri mai dure pentru a corecta deficitul bugetar, mult peste nivelul de 1,7% din PIB deja stabilit. Recomandările au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vizează extinderea reformelor fiscale pentru a crea venituri suplimentare semnificative, dar și pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și a controla mai eficient cheltuielile publice.

De când a intrat România sub procedura de deficit excesiv în 2020, țara nu a reușit să implementeze măsuri eficiente pentru a rezolva problema. În plus, nu au fost respectate recomandările anterioare ale Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, România a înregistrat o creștere de 0,8% în 2024, iar pentru anul acesta se prognozează o creștere de 1,4%.

În ceea ce privește datoria externă, se estimează că aceasta va atinge 59,4% din PIB până la sfârșitul anului 2025 și va continua să crească până la 63,3% către sfârșitul lui 2026, depășind limitele acceptate de tratatele Uniunii Europene.

La ultima reuniune, ECOFIN a subliniat necesitatea unor măsuri imediate pentru corectarea deficitului bugetar al României. Următoarea întâlnire a acestui consiliu va avea loc la începutul lunii iulie, pe data de 8, și se așteaptă ca România să prezinte un plan detaliat cu măsuri eficiente de redresare fiscală.

Această problemă bugetară și recomandările Uniunii Europene nu doar că afectează economia la nivel național, dar au un impact direct și asupra cetățenilor, inclusiv celor din Iași, care pot resimți efectele măsurilor necesare pentru a atinge stabilitatea fiscală.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.