Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Creșteri Masive ale Cererii și Prețurilor la Electricitate

Redacția04 august 2025
Creșteri Masive ale Cererii și Prețurilor la Electricitate

Pe scurt

În Europa de Vest, canicula din iunie a stabilit noi recorduri istorice de temperatură, care au crescut brusc cererea și prețurile energiei electrice, provocând presiuni intense asupra sistemelor energetice. Cererea totală a energiei electrice în UE a crescut cu 7,5% față de anul precedent, iar Spania a raportat o creștere de 16% când temperaturile au depășit 40°C. Centralele nucleare și hidroelectrice se confruntă cu provocări majore de răcire și producție, din cauza căldurii excesive care limitează utilizarea resurselor de apă, afectând astfel echilibrul ecologic al râurilor și agravând temerile privind penuria de combustibil. Evenimente dramatice s-au produs în orașele italiene Florența și Bergamo, unde penele de curent provocate de cererea excesivă au imobilizat mii de oameni și au forțat închiderea magazinelor. Între timp, în Marea Britanie, producția hidrocentralelor a scăzut cu 40% din cauza secetei severe. Cu toate acestea, energia solară din Europa a avut o creștere record de 22%, ajutând la alimentarea rețelelor pe timpul zilei, dar insuficientă pentru a contrabalansa căderea ofertei după lăsarea întunericului. Astfel, prețurile la electricitate au ajuns să se dubleze sau tripleze, depășind 400 de euro pe megawatt-oră în Germania și 470 de euro pe megawatt-oră în Polonia. Acest scenariu subliniază o schimbare masivă în tiparele de cerere pentru energie, ceea ce ar putea determina depășirea cererii de iarnă în favoarea celei din timpul verilor din ce în ce mai fierbinți.

Creșteri Masive ale Cererii și Prețurilor la Electricitate

Cererea de energie a atins niveluri record

Valurile de căldură din iunie și iulie au dus la o creștere cu 7,5% a cererii de energie în Uniunea Europeană comparativ cu anul precedent, relatează Eurelectric. În Spania, cererea de electricitate a crescut cu 16% într-o perioadă de două săptămâni, când temperaturile au depășit 40 de grade Celsius. Această situație reflectă o schimbare semnificativă a modelului de consum energetic în Europa, unde cererea maximă era, până acum, înregistrată iarna.

Centrala nucleară și hidroenergia, sub presiune

Căldura extremă a obligat mai multe centrale nucleare din Franța și Elveția să își reducă producția, din cauza dificultăților de răcire a reactoarelor. Fenomenul a afectat și generarea de energie hidroelectrică, afectată de nivelurile scăzute ale apelor. Din aceste motive, s-a înregistrat un impact semnificativ asupra stabilității rețelelor de energie.

Consecințe vizibile în Italia și Marea Britanie

În Italia, orașele Florența și Bergamo au experimentat pene de curent grave la începutul lui iulie, cauzate de suprasolicitarea rețelei, afectând mii de locuințe și afaceri. În Marea Britanie, producția de energie a hidrocentralelor a scăzut semnificativ din cauza secetei severe, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața schimbărilor climatice.

Energie solară și prețuri în creștere

Pe de altă parte, producția solară a atins maxime istorice în iunie, crescând cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși acest surplus a ajutat la menținerea aprovizionării pe parcursul zilei, lipsa capacității de stocare a energiei a dus la creșteri mari ale prețurilor după apusul soarelui. În Germania, costul energiei a depășit 400 de euro pe megawatt-oră, iar în Polonia a urcat peste 470 de euro.

Expertul Pawel Czyzak de la Ember subliniază că, deși energia solară diurnă a ajutat la evitarea întreruperilor, lipsa de stocare eficientă face ca seara să aducă provocări majore pentru rețelele electrice.

Aceste fenomene scot în evidență necesitatea urgentă de adaptare a sistemelor energetice europene la schimbările climatice, fiind esențială optimizarea utilizării surselor regenerabile și îmbunătățirea capacităților de stocare energetică.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.