Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Criminalitate Organizată și Rată Ridicată de Refuz a Vizelor Împiedică Aderarea Deplină

Redacția29 mai 2025
 Criminalitate Organizată și Rată Ridicată de Refuz a Vizelor Împiedică Aderarea Deplină

Pe scurt

Ministrul Afacerilor Externe al României, Emil Hurezeanu, a explicat că excluderea țării noastre din programul Visa Waiver al SUA a fost cauzată de probleme legate de criminalitatea organizată și rata ridicată de refuz a vizelor, în ciuda faptului că, la sfârșitul anului 2024, guvernele român și american anunțaseră scăderea ratei de refuz sub pragul de 3%, conform cerințelor programului. Inițial, pe 27 noiembrie 2024, România fusese acceptată în program, cu promisiunea că ridicarea vizelor va avea loc la final de martie. Totuși, la sfârșitul lunii martie, Statele Unite au suspendat aderarea României și ulterior au eliminat oficial țara din program, invocând necesitatea asigurării securității frontierelor și a imigrației. În prezent, situația rămâne neclară, fiind subiectul unei analize continue de către Departamentul de Securitate Internă al SUA, iar ministrul Hurezeanu precizează că discuțiile rămân deschise cu privire la redresarea ratei de respingere și potențiala aderare viitoare a României la acest program de călătorie fără vize.

Criminalitate Organizată și Rată Ridicată de Refuz a Vizelor Împiedică Aderarea Deplină

România Încă așteaptă să intre în Programul Visa Waiver al SUA

Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, a făcut recent declarații referitoare la situația aderării României la programul Visa Waiver al Statelor Unite. Într-o întâlnire cu jurnaliștii, acesta a subliniat că problematica este încă analizată, iar principalele motive ale întârzierii sunt criminalitatea organizată și rata de refuz a vizelor.

Inițial, în noiembrie 2024, România fusese acceptată în programul Visa Waiver, după ce a atins pragul necesar, ceea ce permite călătoriile fără vize între cele două țări. Anunțul a fost făcut în contextul în care se spera că ridicarea vizelor va avea loc până la finalul lui martie 2025, în ultimele zile ale mandatului președintelui Joe Biden.

Totuși, spre surprinderea multor români, la sfârșitul lunii martie, SUA au decis să suspende includerea României în acest program. Oficialii americani au justificat decizia prin necesitatea de a asigura un control riguros al frontierelor și migrației.

Ministrul Hurezeanu a declarat că, deși continuă discuțiile pentru reducerea ratei de respingere a vizelor, nu poate preciza un termen concret pentru când România ar putea fi admisă în final în program. Singura certitudine rămâne că decizia este în mâinile Departamentului de Securitate Internă al SUA.

Astfel, deși optimismul inițial a fost ponderat de realitățile curente, eforturile diplomatice vor continua pentru a atinge obiectivul comun de a facilita călătoriile cetățenilor români peste Ocean.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.