Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Criză masivă a vaccinării post-Covid amenință realizările anterioare ale Canadei în imunizare.

Redacția08 iunie 2025
 Criză masivă a vaccinării post-Covid amenință realizările anterioare ale Canadei în imunizare.

Pe scurt

Ontario, o provincie cândva fără cazuri de rujeolă, este acum epicentrul unui focar masiv în emisfera vestică, cu peste două mii de cazuri raportate doar în ultima lună, în timp ce SUA au depășit pentru prima dată în cinci ani pragul de o mie de cazuri. În ciuda eradicării rujeolei în Canada în 1998, factorii care au declanșat criza curentă includ strategii de vaccinare depășite, acces limitat la medici de familie, întârzieri în imunizare din cauza pandemiei de Covid-19, precum și o creștere a ezitării față de vaccinare alimentată de dezinformare și comunități religioase reticente. Proporția alarmantă a cazurilor din Ontario, trei sferturi fiind în rândul copiilor nevaccinați, subliniază impactul direct al ezitării vaccinării. Deși legislația din Ontario interzice înmatricularea copiilor nevaccinați la școală, există excepții medicale sau religioase, subminând astfel eforturile de a atinge rata de imunizare de 95% stabilită la nivel național, cu acoperirea actuală scăzând de la 90% la 83% între 2019 și 2023. Gravitatea focarului este amplificată de subraportări, întrucât multe familii gestionează boala acasă, iar primul deces a fost deja înregistrat la un bebeluș născut prematur. Simptomele rujeolei, precum febra, tusea și erupția cutanată, pot evolua în complicații severe, dar boala rămâne prevenibilă prin vaccinare, subliniind importanța măsurilor de imunizare eficiente și a combaterii dezinformării pentru protejarea sănătății publice.

Criză masivă a vaccinării post-Covid amenință realizările anterioare ale Canadei în imunizare.

Provocările pandemiei de Covid-19 și dezinformarea au generat un focar de rujeolă în Ontario, unde numărul cazurilor a explodat recent, atingând peste două mii. Situația este îngrijorătoare, având în vedere că în trecut Canada reușise să eradicheze boala.

Ontario se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de rujeolă, depășind pragul de două mii în ultima lună, o cifră alarmantă comparativ cu cele 1.088 de cazuri înregistrate în toate statele americane anul acesta. Mai bine de 75% dintre cazurile din provincia canadiană sunt în rândul copiilor care nu au fost vaccinați, un efect al scăderii ratei de imunizare.

Medicii canadieni atrag atenția asupra posibilității ca amploarea reală a focarului să fie chiar mai mare decât estimările oficiale. Multe familii au ales să trateze acasă simptomele ușoare ale rujeolei, evitând astfel raportările oficiale sau prezentarea la spital. Din nefericire, epidemia a dus și la primul deces, un bebeluș născut prematur, care, având deja complicații medicale, a cedat în lupta cu boala.

Ceea ce a permis reapariția rujeolei, eradicată la un moment dat, este o combinație între strategii de vaccinare nesusținute, acces limitat la medicii de familie și întârzieri în vaccinările de rutină cauzate de pandemia de Covid-19. De asemenea, dezinformarea și ezitarea unor comunități religioase din Ontario față de vaccinare au fost factori determinanți.

Rata de vaccinare la rujeolă a scăzut semnificativ, cu o acoperire a primei doze ajungând de la 90% în 2019 la doar 83% în 2023. În Ontario, legea prevede că elevii trebuie să fie vaccinați pentru a se înmatricula, dar există excepții din motive medicale sau religioase.

Rujeola, o boală care se manifestă prin simptome precum febră, tuse și erupții cutanate, poate avea consecințe grave, ducând la leziuni cerebrale sau chiar deces. Totuși, boala este ușor prevenită prin vaccinare, subliniind importanța unei campanii de vaccinare eficiente.

Este important ca atât indivizii, cât și comunitățile să înțeleagă riscurile nevaccinării și să acționeze pentru a preveni răspândirea unor astfel de focare în viitor.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.