Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Cum timpul online și lipsa educației le sporesc șansele de radicalizare la 11-15 ani

Redacția08 iulie 2025
Cum timpul online și lipsa educației le sporesc șansele de radicalizare la 11-15 ani

Pe scurt

Programul guvernamental 'Prevent' din Marea Britanie, implementat după atentatele teroriste din 7 iulie 2005, devine din ce în ce mai esențial într-o societate unde tinerii se dovedește că sunt extrem de vulnerabili la radicalizare. Sky News a evidențiat că adolescenții cu vârste între 11 și 15 ani sunt categoria cea mai predispusă la influențe extremiste, aceștia fiind puternic influențați de timpul petrecut online și lipsa unei educații corespunzătoare. În ultimii ani, 50% dintre cazurile tratate de programul 'Prevent' au fost tineri sub 18 ani, iar numărul copiilor mai mici de 10 ani trimiși la consiliere ajunge la 300 anual. Experții subliniază că radicalizarea vine deseori dintr-o combinație de elemente precum frustrarea personală, asociată mișcărilor Incel și extrema dreaptă, dar și din evenimente actuale ce generează sentimente de apartenență la anumite grupuri, cum sunt cele din Gaza. Tinerii se adâncesc în aceste ideologii fără context corespunzător, iar lipsa posibilității de a se întoarce din acest drum devine alarmantă, exemplificând cu una din cinci arestări legate de terorism focalizându-se pe minori sub 17 ani. Părinții sunt îndemnați să observe atent semnele de izolare sau interesele online neobișnuite ale copiilor, pentru a preveni devierea acestora spre ideologii periculoase. Acest fenomen complex subliniază importanța și complexitatea crescândă a eforturilor de deradicalizare, imperative într-o lume din ce în ce mai digitalizată și interconectată.

Cum timpul online și lipsa educației le sporesc șansele de radicalizare la 11-15 ani

Programul guvernamental de deradicalizare din Marea Britanie, lansat acum două decenii, arată că tinerii cu vârste între 11 și 15 ani sunt cel mai vulnerabili la influențele extremiste. Exploziile care au zguduit Londra în iulie 2005 au dus la crearea inițiativei "Prevent" un an mai târziu, pentru a contracara fenomenul.

Tinerii și riscul extremismului

Potrivit unui raport detaliat de Sky News, specialiștii au observat o complexitate crescândă a problemei radicalizării. În ultimii ani, circa jumătate din cazurile aflate în vizorul programului au implicat minori sub 18 ani, iar cei mai afectați sunt copiii de 11-15 ani. Cu numerele în creștere, peste 2.000 de adolescenți sunt antrenați în astfel de activități anual, majoritatea fiind depistați online.

Factorii de influență

Programul dezvăluie că mulți dintre acești tineri sunt atrași de mișcarea Incel, care combină deseori frustrări personale cu ideologii de extremă-dreapta. Acești tineri, deseori descurajați de eșecurile romantice, ajung să manifeste resentimente față de femei. Pe de altă parte, radicalizarea islamică este intensificată de evenimente internaționale, cum ar fi criza din Gaza, care face ca tinerii să caute o identitate comună în aceste grupării.

Soluții și prevenire

Experții avertizează că tinerii își dezvoltă adesea opinii extreme pe cont propriu, informându-se din surse online fără a vedea imaginea completă. Această unilateralitate îi poate duce pe un drum fără întoarcere. Chiar mai alarmant, statisticile britanice indică faptul că 20% dintre arestările legate de terorism vizează persoane sub 17 ani. În lumina acestor date, părinții sunt sfătuiți să fie atenți la semnele de izolare sau interesele copiilor legate de subiecte descoperite pe internet.

Concluzie

Este evident că programul "Prevent" continuă să fie esențial în lupta contra extremismului în rândul tinerilor. Cu un accent pe supravegherea online și consiliere, se speră ca tendințele negative să fie combătute eficient în anii ce urmează.

Această informație este transmisă în colaborare cu sursele Sky News.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.