Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Decesele cauzate de superbacteriile rezistente la antibiotice ar putea crește cu 60% până în 2050, generând pierderi economice masive globale.

Redacția•22 iulie 2025
Decesele cauzate de superbacteriile rezistente la antibiotice ar putea crește cu 60% până în 2050, generând pierderi economice masive globale.

Pe scurt

Un studiu realizat de Center for Global Development avertizează că numărul deceselor cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice va crește cu 60% până în 2050, ducând la decesul a milioane de persoane și pierderi financiare uriașe, de circa două mii de miliarde de dolari pe an la nivel global, dacă guvernele nu intervin urgent. Potrivit datelor de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), se anticipează că numai în SUA vor muri anual 1,34 milioane de persoane, iar în Marea Britanie 184.000, ca rezultat al acestor bacterii. În condițiile în care 122 de țări sunt evaluate, în cel mai pesimist scenariu, pierderile anuale din PIB până în 2050 ar putea ajunge la 295,7 miliarde de dolari în SUA, 187 miliarde în UE, 58,6 miliarde în Marea Britanie, 722 miliarde în China și 65,7 miliarde în Japonia. În schimb, investițiile în tratarea și prevenirea infecțiilor cu superbacterii și dezvoltarea de antibiotice noi și eficiente ar putea crește PIB-ul SUA cu 156,2 miliarde de dolari anual și pe cel al Marii Britanii cu 12 miliarde de dolari până în 2050. Principalele economii afectate ar fi SUA, Marea Britanie și UE, mai ales din cauza reducerii finanțării pentru tratamente și medicamente, fiind citată inclusiv decizia guvernului britanic de a întrerupe finanțarea Fondului Fleming, vital în combaterea rezistenței antimicrobiene în țările cu venituri mici și medii. De asemenea, reducerea cu nouă miliarde de dolari a bugetului de ajutor extern al SUA și tăierea cheltuielilor similare de către alte state europene pot alimenta scenarii pesimiste în care rezistența bacteriană crește alarmant. Anthony McDonnell, autorul principal al cercetării, a subliniat că aceste reduceri financiare ale asistenței oficiale pentru dezvoltare ar putea avea consecințe globale devastatoare, crescând riscurile de mortalitate pe fondul intensificării rezistenței antimicrobiene. Această problemă ar putea afecta milioane de vieți și ar pune presiune enormă pe economiile globale, inclusiv în cadrul țărilor din G7.

Decesele cauzate de superbacteriile rezistente la antibiotice ar putea crește cu 60% până în 2050, generând pierderi economice masive globale.

Un nou studiu avertizează asupra unei creșteri semnificative a deceselor provocate de bacteriile rezistente la antibiotice, proiectând o majorare de 60% până în 2050. Situația ar putea avea consecințe devastatoare nu doar asupra sănătății publice, ci și asupra economiei globale.

Potrivit cercetărilor realizate de Center for Global Development, fără măsuri urgente și eficace, numărul celor răpuși de aceste bacterii ar putea atinge milioane, în timp ce pierderile economice ar totaliza aproximativ două mii de miliarde de dolari anual până la mijlocul secolului. În SUA și Marea Britanie, de exemplu, se estimează că peste 1,5 milioane de vieți ar putea fi pierdute în fiecare an.

Impact economic major

Analiza efectuată pentru 122 de țări arată că impactul economic al acestei crize ar putea fi colosal. În cel mai pesimist scenariu, PIB-ul SUA ar putea suferi o reducere anuală de aproape 300 de miliarde de dolari, iar în Europa, scăderile ar putea atinge 187 de miliarde. China și Japonia ar putea, de asemenea, să simtă efecte economice importante, cu pierderi prognozate de sute de miliarde de dolari.

Investiții necesare pentru prevenire

Studiul subliniază importanța investițiilor în dezvoltarea de noi antibiotice și tratamente de calitate. Acțiuni în această direcție ar putea revigora economia americană cu peste 150 de miliarde de dolari anual și ar putea aduce beneficii economice substanțiale și în Europa.

Cu toate acestea, reducerea finanțărilor pentru combaterea rezistenței antimicrobiene constituie o problemă actuală. Recent, guvernul Regatului Unit a anunțat tăieri bugetare pentru fondul Fleming, care sprijină lupta împotriva acestor bacterii în țările sărace și cu venituri medii. De asemenea, SUA intenționează să reducă cu nouă miliarde de dolari bugetul de ajutor extern, urmând exemplul altor națiuni europene care și-au redus contribuțiile.

Avertismentul experților

Anthony McDonnell, cercetător și autor principal al studiului, explică: “Dacă nu facem nimic, ratele de rezistență vor crește alarmant, ducând la pierderi uriașe de vieți umane și la devastarea economică la nivel global. Tăierile actuale de finanțe nu fac decât să amplifice aceste riscuri.”

Pe măsură ce guvernele continuă să reducă fondurile, riscul ca scenariile cele mai sumbre să devină realitate crește, afectând milioane de oameni, inclusiv în țările puternic dezvoltate ale lumii, precum cele din G7.

Această criză, dacă nu este gestionată, ar putea deveni una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea și economia globală în deceniile viitoare, subliniază cercetătorii.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.