Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Depășește SUA cu Contribuții Uimitoare din Marea Britanie și Țările Nordice

Redacția17 iunie 2025
Depășește SUA cu Contribuții Uimitoare din Marea Britanie și Țările Nordice

Pe scurt

Un nou raport al Institutului Kiel pentru Economia Globală evidențiază că, pentru prima dată din iunie 2022, Europa a depășit Statele Unite în ceea ce privește ajutorul militar total acordat Ucrainei. În lunile martie și aprilie, țările europene au acordat un sprijin semnificativ, însumând 10,4 miliarde de euro pentru ajutor militar și 9,8 miliarde pentru ajutor umanitar și financiar. Marea Britanie și țările nordice, inclusiv Suedia și Norvegia, conduc în clasament cu contribuții semnificative, Marea Britanie alocând 4,5 miliarde de euro, iar țările nordice 5,8 miliarde de euro. Franța, Spania, Italia și Germania au oferit și ele sprijin, deși contribuția Germaniei a scăzut cu aproximativ 70%. În această perioadă, Statele Unite nu au acordat niciun ajutor suplimentar Ucrainei, ceea ce a permis țărilor europene să preia conducerea cu cheltuieli totale de 72 de miliarde de euro, peste cele 65 de miliarde oferite de SUA. Experții financiari sugerează că Europa are capacitatea de a susține mai departe Ucraina, iar ajutorul acordat între ianuarie și aprilie 2025 a depășit nivelul mediu din 2022-2024. Aceasta reprezintă cea mai mare sumă combinată într-un interval de două luni de la începutul conflictului, marcând un punct de cotitură important în dinamica ajutorului internațional pentru Ucraina.

Depășește SUA cu Contribuții Uimitoare din Marea Britanie și Țările Nordice

Un raport recent al Institutului Kiel pentru Economia Globală evidențiază că, în ultimele două luni, Europa a devansat Statele Unite în ceea ce privește sprijinul militar oferit Ucrainei. Acest viraj apare în contextul în care ajutorul american a stagnat, în timp ce contribuțiile europene, în special din partea țărilor nordice și a Marii Britanii, au crescut considerabil.

Schimbări în Fluxurile de Ajutor

În lunile martie și aprilie, Europa a reușit să ofere Ucrainei un ajutor masiv, cifrat la 10,4 miliarde de euro pentru asistența militară și 9,8 miliarde pentru sprijin umanitar și financiar. Această mobilizare a resurselor s-a remarcat prin contribuții semnificative din partea Marii Britanii și a țărilor nordice, care au alocat împreună 10,3 miliarde de euro.

Contribuțiile Cheie

Marea Britanie se evidențiază cu o alocare de 4,5 miliarde de euro, în timp ce țările nordice, cu Suedia și Norvegia în prim-plan, au adus o contribuție comună de 5,8 miliarde de euro. Suedia a alocat 1,6 miliarde de euro în martie, iar Norvegia a contribuit cu 670 de milioane în aprilie - cifre record pentru aceste state.

Alte țări europene, precum Franța, Spania și Italia, și-au adus și ele aportul, deși la cote mai modeste. Franța a oferit 2,2 miliarde de euro, în timp ce Spania și Italia au alocat sume mai mici, de 10 și 20 milioane de euro, respectiv. Germania, însă, și-a redus sprijinul, oferind doar 650 de milioane de euro, ceea ce semnifică o scădere de aproximativ 70% față de perioada similară din anul precedent.

O Schimbare de Paradigmă

Cu Statele Unite stând pe margine și nealocând ajutor suplimentar în ultima perioadă, Europa a devenit liderul sprijinului militar pentru Ucraina. Conform raportului Kiel, pentru prima dată din iunie 2022, ajutorul european a depășit cel american, atingând suma impresionantă de 72 de miliarde de euro, comparativ cu 65 de miliarde de dolari oferite de SUA.

Acest total reprezintă cea mai semnificativă sumă combinată pentru orice interval de două luni de la începutul conflictului, demonstrând capacitatea Europei de a se mobiliza în sprijinul Ucrainei în aceste vremuri de criză.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.