Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Donald Trump cere demisia urgentă a noului CEO Intel din cauza legăturilor cu companii chineze, afectând restructurarea strategică a gigantului american.

Redacția08 august 2025
Donald Trump cere demisia urgentă a noului CEO Intel din cauza legăturilor cu companii chineze, afectând restructurarea strategică a gigantului american.

Pe scurt

Într-o mișcare care a atras atenția internațională, Donald Trump a cerut demisia imediată a noului director al Intel, Lip-Bu Tan, acuzându-l de 'conflict profund de interese' din cauza investițiilor sale anterioare în sute de companii chineze, unele cu legături suspecte cu armata, ceea ce ar putea periclita securitatea națională a SUA. În ciuda faptului că oficiali chinezi susțin că Tan s-a retras din pozițiile sale în cadrul acestor firme, investigațiile Reuters au arătat că legăturile sale financiare cu acestea erau încă active la momentul anchetei. Însăși compania Intel, sub conducerea lui Tan din martie, se confruntă cu o restructurare agresivă, incluzând reducerea personalului global cu 22% și stoparea unor proiecte majore de construcție, ceea ce poate complica și mai mult dinamica internă. Această transformare vine în contextul unui sprijin financiar semnificativ de aproape 20 de miliarde de dolari primit sub forma unor subvenții ca parte a eforturilor SUA de a fortifica producția internă de semiconductori, element esențial în strategia tehnologică națională promovată de administrația Biden. Tensiunile din jurul conducerii companiei au influențat negativ piețele, cu acțiunile Intel scăzând cu 3% la debutul ședinței de tranzacționare. Revendicările lui Trump pe Truth Social și scrisoarea senatorului republican Tom Cotton evidențiază presiunea politică pentru clarificări legate de fosta activitate a lui Tan la Cadence Design, accentuând miza strategică de securitate națională și fragilitatea unui gigant din tehnologia americană într-o perioadă de schimbări profunde.

Donald Trump cere demisia urgentă a noului CEO Intel din cauza legăturilor cu companii chineze, afectând restructurarea strategică a gigantului american.

Title: Donald Trump solicită demisia noului director Intel din cauza legăturilor cu China

Într-o mișcare surprinzătoare, fostul președinte american Donald Trump a cerut demisia imediată a lui Lip-Bu Tan, directorul general al Intel, invocând legături problematice cu companii chineze.

De la preluarea mandatului în martie anul acesta, Lip-Bu Tan a devenit o figură controversată, mai ales în lumina informațiilor dezvăluite recent. Trump îl consideră pe Tan ca fiind într-un "profund conflict de interese" datorită investițiilor substanțiale pe care acesta le-a făcut în firme chineze, inclusiv unele cu conexiuni la armata chineză. Pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a subliniat că nu vede altă soluție decât demisia lui Tan.

Situația a atras și atenția senatorului republican Tom Cotton, care a solicitat explicații de la consiliul de administrație al Intel printr-o scrisoare oficială. Acuzațiile se referă inclusiv la un caz penal legat de Cadence Design, vechea firmă a lui Tan. Investigațiile realizate de Reuters au scos la iveală investițiile lui Tan, ajungând la peste 200 de milioane de dolari în multiple entități din China, specializate în cipuri și tehnologie avansată.

În pofida retragerii lui Tan din anumite funcții din China, multe din investițiile sale apar în continuare ca active, conform celor mai recente rapoarte. Intrată într-o fază de restructurare majoră, Intel, sub conducerea lui Tan, a planificat o reducere semnificativă a personalului cu 22% și o reevaluare a proiectelor de extindere.

Intel joacă un rol crucial în strategia americană de susținere a producției interne de semiconductori și a beneficiat de sprijin financiar semnificativ din partea Administrației Biden. Anul trecut, compania a primit aproape 20 de miliarde de dolari în subvenții și împrumuturi, în cadrul unei inițiative legislative adoptate de Congres.

În urma știrilor legate de posibile conflicte de interese, acțiunile Intel au înregistrat o scădere de 3% la deschiderea tranzacțiilor. Totuși, un purtător de cuvânt al companiei a asigurat publicul de angajamentul Intel față de securitatea națională a SUA și de rolul său stabil în ecosistemul american de apărare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.