Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

ECOFIN solicită României măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar înainte de reuniunea din 8 iulie. Termenul limită nu permite amânări.

Redacția20 iunie 2025
ECOFIN solicită României măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar înainte de reuniunea din 8 iulie. Termenul limită nu permite amânări.

Pe scurt

Consiliul ECOFIN a subliniat necesitatea acțiunilor imediate ale României pentru a corecta deficitul său bugetar, după ce a constatat că, în pofida declanșării unei proceduri de deficit excesiv la 3 aprilie 2020, țara continuă să depășească pragul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană. Într-un comunicat recent, Consiliul a exprimat îngrijorarea că România nu a implementat măsurile recomandate și a permis creșterea rapidă a cheltuielilor nete, ducând la un deficit public persistent de 9,3% din PIB anul trecut, cu o estimare de 8,6% pentru acest an. Aceste evoluții pun în pericol corectarea deficitului până în 2030, iar neadoptarea unor măsuri rapide ar putea atrage sancțiuni severe, cum ar fi tăierea fondurilor europene. Cu doar 16 zile în urmă, Comisia Europeană a evidențiat că România rămâne singura țară din UE care nu a adoptat măsuri concrete de reducere a deficitului, solicitând implementarea unui plan de acțiune înainte de reuniunea ECOFIN din iulie. Astfel, presiunea asupra României crește, iar lipsa progresului poate genera intervenții suplimentare din partea Uniunii, subliniind importanța unor măsuri proactive pentru a ajusta dezechilibrele bugetare actuale.

ECOFIN solicită României măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar înainte de reuniunea din 8 iulie. Termenul limită nu permite amânări.

România se află sub presiune din partea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN) pentru a lua măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar, înainte de întâlnirea crucială programată pentru 8 iulie.

Problematica Deficitului: ECOFIN a inițiat la 3 aprilie 2020 o procedură de deficit excesiv împotriva României și, de atunci, a stabilit ținte clare pentru reducerea acestuia. Totuși, țara noastră a continuat să înregistreze deficite care depășesc constant pragul de 3% din PIB, un plafon stabilit prin regulile Uniunii Europene. Într-un comunicat recent, Consiliul a subliniat că România nu a implementat eficient recomandările primite: cheltuielile publice au crescut rapid, menținând un deficit ridicat care amenință atingerea în timp a obiectivelor de corectare până în 2030.

Amenințarea Măsurilor Suplimentare: ECOFIN avertizează că dacă România nu acționează prompt pentru a corecta dezechilibrele bugetare, este posibil să fie impuse măsuri suplimentare. Acest avertisment vine după ce, cu doar 16 zile în urmă, Comisia Europeană a identificat România ca fiind singura țară din UE care nu și-a redus deficitul. Guvernul român a fost atunci somat să prezinte un plan clar de măsuri până la ședința din iulie, cu avertizarea că nerespectarea termenului poate declanșa suspendarea fondurilor europene.

Evaluarea Deficitului: Anul trecut, deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB, conform normelor UE, iar estimările pentru anul curent indică un ușor declin la 8,6%. Este esențial ca măsurile guvernamentale să fie intensificate pentru a îndeplini cerințele Uniunii Europene și a evita posibile sancțiuni severe, care ar putea afecta incluziunea României în programele de finanțare europeană.

Prin aceste măsuri urgente, se urmărește readucerea bugetului României pe o traiectorie sustenabilă, asigurând astfel stabilitatea economică viitoare a țării.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.