Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Fără Reducerea Fondurilor Europene pentru România, cu Ținta de Deficit Excesiv Finalizată până în 2030. Cheltuieli Nete Limitate la 2,8% 2025.

Redacția•09 iulie 2025
Fără Reducerea Fondurilor Europene pentru România, cu Ținta de Deficit Excesiv Finalizată până în 2030. Cheltuieli Nete Limitate la 2,8% 2025.

Pe scurt

Raportul ECOFIN recent publicat oferă României un respiro, nefiind necesară tăierea fondurilor europene și nici retrogradarea ratingului țării, ceea ce ar putea fi interpretat ca o victorie temporară. Conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, măsurile fiscale propuse de Guvernul Bolojan și prezentate în cadrul consiliului reprezintă un pas semnificativ în gestionarea corectei ieșiri din procedura de deficit excesiv până în 2030. Comisarul european Valdis Dombrovskis a subliniat importanța implementării rapide a reformelor fiscale și structurale pentru a evita riscul ca România să rămână vulnerabilă la schimbările de percepție ale investitorilor și la șocuri economice. Recomandările ECOFIN includ necesitatea ca România să țină sub control cheltuielile publice nete, cu procente fixe pentru fiecare an până în 2030, și să-și îmbunătățească gestionarea fiscalității și colectării taxelor. Este imperativ ca România să adopte măsuri concrete pentru a remedia deficitul bugetar până la mijlocul lunii octombrie 2025, având în vedere deteriorarea poziției sale fiscale. Vulnerabilitatea țării a fost subliniată și prin observarea Comisiei Europene din iunie, când România a fost singura țară din UE care nu a implementat măsuri eficace pentru reducerea deficitului. Faptul că nu a fost retrogradat ratingul și că fondurile europene nu sunt restricționate oferă o fereastră de oportunitate crucială pentru România de a avansa spre stabilitate economică și recredibilizare pe piețele internaționale.

Fără Reducerea Fondurilor Europene pentru România, cu Ținta de Deficit Excesiv Finalizată până în 2030. Cheltuieli Nete Limitate la 2,8% 2025.

Un pas important pentru România la Brussels

România primește un semnal pozitiv din partea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN), care a decis să nu recomande reducerea fondurilor europene pentru țara noastră, conform unui raport recent. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a calificat acest pas drept o „victorie de etapă”, subliniind că ratingul țării nu va fi afectat negativ. Totuși, pentru finalizarea cu succes a procedurii de deficit excesiv, guvernul trebuie să parcurgă multe alte etape.

Măsuri concrete și monitorizare atentă

Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie și Productivitate, a subliniat importanța măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, evidențiind că acestea reprezintă un progres semnificativ. El a menționat necesitatea implementării rapide și complete a acestor măsuri, cu progresele fiind monitorizate până în toamnă.

Necesitatea unor acțiuni rapide

ECOFIN atrage atenția că România trebuie să întreprindă măsuri decisive asupra reformelor fiscale și structurale pentru a evita un deficit bugetar și extern periculos de mare. Consiliul European a constatat anterior că România nu a îndeplinit cerințele pentru a corecta deficitul bugetar excesiv și a stabilit un calendar strict pentru redresarea situației. Țara trebuie să prezinte măsuri clare de reducere a deficitului până la mijlocul lui octombrie 2025 și să încheie procedura până în 2030.

Controlul cheltuielilor publice, esențial

Pentru a îmbunătăți stabilitatea fiscală, România trebuie să limiteze creșterile cheltuielilor publice nete, astfel încât să nu depășească anumite praguri anuale stabilite pentru perioada 2025-2030. De asemenea, sunt necesare îmbunătățiri în administrarea și colectarea taxelor, precum și un control riguros al cheltuielilor curente, inclusiv salarizarea în sectorul public.

Pachetul fiscal recent și următorii pași

Recent, guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat un set de măsuri fiscale ce a fost prezentat la o reuniune ministerială de către Alexandru Nazare. Aceste măsuri sunt esențiale pentru îmbunătățirea poziției fiscale a României, iar Guvernul și-a asumat răspunderea pentru adoptarea acestui pachet.

În concluzie, România, deși nu se confruntă cu tăierea fondurilor europene, se află sub supraveghere atentă, cu sarcina de a corecta deficitul bugetar prin implementarea unor reforme stricte și susținute în timp.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.