Principesa Martha Bibescu – o prezență ilustră a aristocrației europene din secolul XX
În contextul Zilei de 8 Martie, dedicăm un portret al rafinamentului feminin: doamna cultura și diplomația europeană, principesa Martha Bibescu.
O genealogie cu rădăcini solizi în diplomație și politică
Născută la 28 ianuarie 1886, în București, ea era fiica Smarandei Mavrocordat și a lui Ion Lahovary – personalitate marcantă în diplomația română, cu portofolii precum ministru în Franța, şef al diplomației și președinte al Senatului. Pe linie de familie, unchiul său, Alexandru Lahovari, a deținut funcții înalte în Justiție, Agricultură, Industrie, Comerț și Afaceri Externe(ziarulargesul.ro).
Educație internă și legături timpurii cu prințesa Maria
Formarea ei intelectuală a fost asigurată de profesori particulari, guvernante și o etapă de studiu într-o mănăstire din Belgia. În 1893, la doar 7 ani, l-a cunoscut pe Regina Maria, care povestește în „Povestea vieții mele“ că Martha era „un om în toată firea“, cu memorie excepțională și minte alertă(ziarulargesul.ro).
Căsătoria și intrarea în familia princiare Bibescu
La numai 16 ani, în 1905, s-a căsătorit cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot al domnitorului Gheorghe Bibescu. Alăturarea îi aducea legături cu nume precum Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana de Noailles, Elena Văcărescu, dar și descendenți dupa Napoleon I, prin mama soțului ei – Henriette de Caraman-Chimay(ziarulargesul.ro).
Casa Mogoșoaia – punct de întâlnire pentru elite
În Palatul Mogoșoaia, ea și prințul Bibescu au organizat întâlniri care i-au adus față în față cu regii Carol I și Ferdinand, Regina Maria, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, Winston Churchill, regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, și alții(ziarulargesul.ro).
Scriitoare prolifică și recunoscută
Autoare de romane, poezie, eseuri, memorii și biografii, Martha a publicat peste 40 de volume în română și franceză. Debutul literar notabil a avut loc în 1908, cu „Les Huit Paradis / Cele opt paradisuri“, inspirat de călătoriile în Persia și Egipt, pentru care, la doar 22 de ani, a primit Premiul Academiei Franceze(ziarulargesul.ro).
Printre titlurile sale se numără:
- „Papagalul verde“ (1924)
- „O dragoste tandră a lui Napoleon: Maria Walewska“ (1936)
- „Alexandru Asiaticul“ (1912)
- „La bal cu Marcel Proust“ (1928)
- „Povestea unei prietenii: corespondenţa mea cu abatele Mugnier“ (1951, 1955, 1957)
- În 1923, cartea „Isvoru, Le Pays de Saules / Izvor, țara sălciilor“ i-a adus al doilea Premiu al Academiei Franceze; în 1954, Marele Premiu de Literatură al Academiei; în 1955, a devenit membră în Academia Regală de limbă și literatură franceză din Bruxelles, succedând contesa Ana de Noailles; în 1962, a primit Legiunea de Onoare din partea Franței; iar în 1963, a fost numită consilier al președintelui Charles de Gaulle pentru probleme privind România(ziarulargesul.ro).
Moștenirea culturală din Pitești
În Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu“ Argeș, regăsim volume semnate de Martha Bibescu:
- „Les Huit Paradis / Cele opt paradisuri“ (1908, Paris, în franceză)
- „Lettres d’une fille de Napoléon (Fontainebleau et Windsor) 1853–1859“ (Paris, 1933)
- „Au bal avec Marcel Proust / La bal cu Marcel Proust“ (Paris, 1928)
- „Martha Bibescu. Jurnal politic. 1939–1941“ (București, Editura Politică, 1979)
- „Două portrete. Ferdinand al României și Anatole France“ (București, Cultura Națională, 1930) – o ediție bibliofilă de lux, pe hârtie velină vărgată, cu o litografie originală a Marthei, realizată de Jean Al. Steriadi și protejată de o foiță de pergamin(ziarulargesul.ro).
Prin textul său scris cu eleganță, implicarea diplomatică și sensibilitatea culturală, principesa Martha Bibescu rămâne una dintre cele mai remarcabile figuri ale aristocrației europene din secolul XX, o personalitate cu profunde legături atât în istoria României, cât și în memoria culturală a Europei.
Sper ca varianta reimaginate să fie potrivită pentru publicul din Pitești, pe site-ul 'azi în Pitești'.
Îți mulțumesc pentru încredere!