Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Fonduri nerambursabile neafectate, autostrada A7 și spitale noi incluse în finanțări noi de milioane de euro.

Redacția31 iulie 2025
Fonduri nerambursabile neafectate, autostrada A7 și spitale noi incluse în finanțări noi de milioane de euro.

Pe scurt

România și-a finalizat cu succes renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, după cum a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, într-o conferință de presă. România va putea, astfel, să acceseze o finanțare de opt miliarde de euro din componenta de împrumuturi, o sumă redusă față de cele 15 miliarde disponibile inițial, din cauza constrângerilor fiscale actuale, însă fără a pierde euro din fondurile nerambursabile. Renegocierea s-a impus datorită evaluărilor Comisiei Europene, care au evidențiat întârzieri și riscuri majore în implementarea unor investiții. În urma acestor negocieri, 2,15 miliarde de euro destinate autostrăzilor au fost transferate la componenta de grant, finanțând astfel cinci loturi din Autostrada Moldovei A7, între Focșani – Bacău și Bacău – Pașcani. Mai mult, au fost adăugate trei noi proiecte de spitale la cele cinci deja promise, beneficiind de o finanțare totală de 535 milioane de euro: Centrul pentru tratament al tuberculozei Zerlendi, Spitalul Clinic Sf. Apostol Andrei din Constanța și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare. Alte câștiguri importante includ 189 de milioane de euro pentru valul renovării clădirilor, 200 de milioane suplimentare pentru proiectele destinate mediului, 89 de milioane pentru digitalizarea sistemului judiciar și 86 de milioane pentru producția de hidrogen verde. În plus, două noi investiții importante au fost incluse în PNRR: 183 de milioane de euro pentru 1.200 de ambulanțe și 100 de milioane pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, completând un pachet de măsuri menit să susțină dezvoltarea durabilă a României. Aceste ajustări reflectă ambiția țării de a avansa cu proiectele esențiale de infrastructură și sănătate, asigurând totodată o mai bună adaptare la constrângerile financiare actuale.

Fonduri nerambursabile neafectate, autostrada A7 și spitale noi incluse în finanțări noi de milioane de euro.

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a încheiat cu succes renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), asigurându-se că fondurile nerambursabile rămân intacte, deși s-au redus fondurile disponibile prin împrumuturi.

Reducerea împrumuturilor, un pas necesar

În cadrul unei conferințe de presă, Pîslaru a explicat că România va putea accesa doar opt miliarde de euro din împrumuturile inițiale disponibile de 15 miliarde. Aceasta decizie a fost influențată de restricțiile fiscale actuale ale țării. „Brațul de împrumut a fost redus din cauza deficitului bugetar”, a precizat ministrul.

Investiții strategice pentru infrastructură

Renegocierea PNRR a avut loc în urma semnalelor de întârziere în anumite proiecte, transmise de Comisia Europeană în 2024. Ca urmare, cinci loturi din Autostrada Moldovei (A7), inclusiv secțiunea Focșani – Bacău, vor fi finanțate din fonduri nerambursabile, ceea ce reprezintă un câștig semnificativ pentru această zonă strategică.

Proiecte de sănătate și dezvoltare adăugate

Pe lângă cele cinci spitale inițial prevăzute în PNRR, au mai fost incluse trei proiecte noi: Centrul pentru tratament al tuberculozei Zerlendi, Spitalul Clinic Sf. Apostol Andrei din Constanța și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare. Finanțarea totală pentru aceste unități se ridică la 535 de milioane de euro.

Alte câștiguri pentru România

România a obținut și alte beneficii din această renegociere: 189 de milioane de euro pentru un val de renovări, 200 de milioane pentru proiecte de mediu, 89 de milioane pentru digitalizarea sistemului judiciar și 86 de milioane pentru dezvoltarea producției de hidrogen verde. În plus, vor fi achiziționate 1.200 de ambulanțe noi, cu o finanțare de 183 de milioane de euro, și 100 de milioane vor fi alocate pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare.

Cu aceste ajustări și extinderi, România își consolidează poziția strategică și asigură continuitatea unor investiții cruciale, menținând în același timp stabilitatea economică.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.