Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Franța și BCE coalizează pentru a transforma Euro într-o monedă de rezervă globală, dar întâmpină rezistență din partea Germaniei și Olandei.

Redacția•21 iunie 2025
Franța și BCE coalizează pentru a transforma Euro într-o monedă de rezervă globală, dar întâmpină rezistență din partea Germaniei și Olandei.

Pe scurt

Franța și Banca Centrală Europeană își unesc forțele pentru a întări rolul euro ca monedă de tezaur la nivel mondial, propunând împrumuturi comune mai serioase ale statelor membre ale UE, în ciuda opoziției Germaniei și Olandei. Într-un proiect propus de Franța, se solicită blocului comunitar, inclusiv BCE, să exploreze acțiuni pentru a consolida euro ca activ global, ca răspuns la politica economică a fostului președinte american, Donald Trump, care a diminuat stabilitatea dolarului, creând o șansă pentru creșterea atractivității euro în tranzacțiile internaționale. Franța și țări precum Italia și Spania argumentează că UE ar trebui să emită mai multă datorie comună pentru a acoperi piața și a investi în apărare, fără a majora datoria națională, având nevoie de unanimitate pentru emiterea obligațiunilor comune, fapt căruia Germania și Olanda încă se opun, temându-se de povara rambursării unei mai mari părți din datorie. Christine Lagarde, președinta BCE, subliniază oportunitatea pentru un euro global, cu necesitatea unei reforme UE pentru a crea o 'ofertă amplă de active sigure,' punctând că în prezent oferta de obligațiuni suverane UE este în urma celei din SUA. Totodată, Lagarde încurajează adoptarea euro de către state UE care nu l-au implementat încă, precum România, Ungaria și Suedia, pentru 'completarea pieței unice.' În plus, Philip Lane, economist șef al BCE, susține necesitatea unui număr mai mare de obligațiuni comune pentru a compensa oferta insuficientă de active sigure. Franța crede că acțiunea ar atrage lichidități suficiente și, în acest context complex de politică economică globală, UE gestionează rambursarea unei datorii comune de 800 de miliarde euro generată în timpul pandemiei. Kristalina Georgieva de la FMI vede acest context ca o 'mare oportunitate' pentru euro, arătând cum datele BCE evidențiază că aurul a depășit deja euro ca activ de rezervă în băncile centrale. Această inițiativă franco-europeană marchează un pas crucial în eforturile de a întări poziția euro pe scena financiară globală.

Franța și BCE coalizează pentru a transforma Euro într-o monedă de rezervă globală, dar întâmpină rezistență din partea Germaniei și Olandei.

Franța își dorește, alături de instituțiile europene, să consolideze Euro ca monedă de tezaur global. Propunerile includ împrumuturi comune mai mari, dar întâmpină rezistență din partea Germaniei și Olandei.

Recent, Franța a distribuit un proiect liderilor europeni, înaintea unui summit important ce va avea loc la sfârșitul lunii, solicitând instituțiilor UE, printre care și Banca Centrală Europeană, să examineze modalități prin care Euro ar putea juca un rol mai important la nivel mondial. Inițiativa vine în contextul în care politica economică americană sub administrația Trump a subminat dolarul, oferind o șansă unică pentru Euro să devină mai atractiv pentru tranzacțiile globale.

Parisul sugerează că investitorii sunt în căutarea unui "refugiu sigur" în fața fluctuantei datorii a Trezoreriei americane, ceea ce ar putea fi o oportunitate pentru UE să emită datorie comună suplimentară. Țări precum Italia și Spania susțin acest demers, dorind să cheltuiască mai mult pe apărare și alte priorități fără a spori datoria națională.

Cu toate acestea, Financial Times subliniază că o decizie de acest gen necesită un acord unanim, iar Germania și Olanda, două economii care ar suporta o parte mai mare din rambursări, se opun vehement acestei propuneri. Comisia Europeană este așteptată să țină cont de această opoziție în procesul de decizie.

Șefa FMI, Kristalina Georgieva, aduce în discuție faptul că aceasta reprezintă "o mare oportunitate" pentru Euro de a-i spori importanța globală. Ea remarcă o lipsă de active de calitate care ar putea să compenseze această realitate, în contextul în care aurul pare să devină preferatul băncilor centrale.

În același ton, Christine Lagarde, președinta BCE, afirmă că e momentul pentru un "euro global", dar subliniază și nevoia UE de a se reforma, asigurând o ofertă amplă de active sigure. Diferența actuală între raportul datorie-PIB al UE și SUA este notabilă, dar din păcate, oferta de obligațiuni europene solide este încă deficitară.

Pentru România și alte state europene care încă nu au adoptat Euro, Lagarde exprimă nevoia de completare a pieței unice prin intrarea acestor țări în zona Euro.

Un oficial UE sugerează că provocările actuale cer soluții cum ar fi creșterea numărului de obligațiuni comune pentru proiecte europene. Mai multe datorii comune ar putea aduce lichidități suficiente pentru a atrage investitorii.

Sursa: Financial Times.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.