Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Friedrich Merz prezice că Ucraina nu va adera la UE înainte de 2034, contrar optimismului Ursulei von der Leyen pentru 2030.

Redacția19 iulie 2025
Friedrich Merz prezice că Ucraina nu va adera la UE înainte de 2034, contrar optimismului Ursulei von der Leyen pentru 2030.

Pe scurt

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a exprimat un scepticism pronunțat privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană înainte de 2034, în ciuda declarațiilor optimismului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a susținut la Kiev că acest obiectiv ar putea fi atins chiar înainte de 2030, cu condiția ca Ucraina să continue reformele necesare într-un ritm susținut. Merz a subliniat, într-o întâlnire la Berlin cu președintele Nicușor Dan, că prioritatea principală rămâne încheierea conflictului actual și că discuțiile despre reconstrucția Ucrainei, un proces de durată și complex din cauza războiului și a reconstrucției necesare, vor urma ulterior. Conform afirmațiilor sale, acest proces nu va influența bugetul multianual al blocului comunitar pentru 2028 – 2034. Diferențele de viziune dintre Merz și Comisia Europeană subliniază incertitudinile și provocările legate de extinderea UE și integrarea Ucrainei, considerată de liderii europeni drept o garanție de securitate esențială pentru viitorul țării, în lipsa unei posibile aderări la NATO. Aceste divergențe reflectă nu numai o problematică de politică externă semnificativă, ci și un subiect intens dezbătut pe scena politică europeană.

Friedrich Merz prezice că Ucraina nu va adera la UE înainte de 2034, contrar optimismului Ursulei von der Leyen pentru 2030.

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat scepticismul față de posibilitatea ca Ucraina să se alăture Uniunii Europene înainte de 2034. În timpul unei întâlniri la Berlin cu președintele român Nicușor Dan, Merz a subliniat că acest proces dificil nu va afecta bugetul actual al Uniunii pentru perioada 2028-2034.

Pentru cancelarul german, prioritatea este încetarea războiului din Ucraina. „Trebuie să facem tot posibilul să punem capăt acestui conflict înainte de orice altceva. Reconstrucția Ucrainei va fi discutată ulterior, însă aceasta va dura ani”, a adăugat el, punând în evidență complexitatea și durata lungă a procesului de integrare, accentuate de războiul în desfășurare.

Aceste declarații contrastează cu opiniile exprimate anterior de Comisia Europeană. În februarie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a menționat la Kiev că Ucraina ar putea adera la Uniune înainte de 2030, cu condiția să continue reformele în curs de desfășurare. Liderii europeni au subliniat frecvent că, în afara unui potențial aderare la NATO, intrarea Ucrainei în UE este cea mai importantă garanție de securitate pentru viitorul țării.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.