Cea mai mare companie românească de transport internațional de persoane și colete, Atlassib, se confruntă cu pierderi și ia în calcul închiderea activității. Situația este de interes direct și pentru piteșteni și argeșeni, mulți obișnuiți să folosească autocarele și serviciile de coletărie ale firmei.
Ce se întâmplă cu Atlassib
În ultimele săptămâni, clienți ai Atlassib au reclamat situații în care nu au mai putut trimite colete, iar în anumite cazuri nici bilete de călătorie nu le-au mai fost eliberate. Angajații ar fi explicat oamenilor că firma înregistrează pierderi și că planurile pentru perioada următoare sunt incerte, existând inclusiv avertismente că unele curse ar putea fi oprite.
Fondatorul Atlassib, omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, a confirmat pentru presa națională că societatea are pierderi de câteva luni și că analizează varianta închiderii activității. Ulterior, acesta a precizat că autocarele continuă să circule pe termen foarte scurt, dar nu a putut garanta ce se va întâmpla în săptămânile următoare.
Pentru românii care lucrează în străinătate și pentru familiile lor rămase în țară, aceste semnale ridică întrebări serioase despre cum își vor organiza călătoriile și trimiterea pachetelor, în cazul în care compania își va restrânge sau va opri activitatea.
De la un singur camion la o rețea europeană
Ilie Carabulea, în vârstă de 79 de ani, a intrat în afaceri la începutul anilor ’90. După Revoluție, el lucra în cadrul fostei întreprinderi de transport auto din Sibiu, iar în 1993 a pus bazele Atlassib, pornind cu un singur camion pentru transport de mărfuri.
În anii următori, compania s-a extins rapid. Atlassib a ajuns să opereze, în perioada de vârf (aproximativ 2008–2012), o flotă de peste 400 de vehicule – de la autocare la microbuze – pe rute interne și internaționale. Brandul s-a extins în toată țara prin agenții locale și a deschis puncte de lucru sau parteneriate în peste zece state europene, printre care Germania, Italia, Franța, Belgia și Olanda.
Pe baza succesului în transporturi, Carabulea a dezvoltat un grup de firme în domenii diverse: asigurări (Carpatica Asig), servicii financiare, agricultură, hotelărie și turism. Printre proiectele sale cunoscute se numără și un hotel de patru stele în Sibiu, cu cifre de afaceri de ordinul milioanelor de euro anual, precum și planuri ambițioase în imobiliare și noi unități hoteliere, inclusiv în București.
Probleme legale și rezistența după pandemie
De-a lungul timpului, fondatorul Atlassib a avut și dificultăți de ordin legal. În 2012, el a primit o condamnare penală pentru fapte de corupție, iar ulterior Banca Națională a României i-a restricționat dreptul de vot în cadrul unei instituții bancare la care era acționar, invocând probleme de natură reputațională în contextul unor dosare instrumentate de procurori.
Chiar și după șocul provocat de pandemia de COVID-19 în 2020, compania a reușit să continue serviciile de transport internațional de persoane și coletărie. Unele activități au fost ajustate sau derulate prin firme afiliate, iar accentul a fost mutat mai mult pe transportul de colete, un serviciu foarte cerut de românii din diaspora.
De ce contează această criză pentru piteșteni și argeșeni
Atlassib a fost, timp de ani întregi, unul dintre principalii jucători pe segmentul de transport internațional cu plecări din numeroase orașe, inclusiv din județul Argeș. Mulți piteșteni care lucrează în Italia, Spania, Franța sau Germania au folosit autocarele companiei pentru drumurile spre casă și pentru trimiterea de pachete familiilor.
Eventuala închidere sau restrângere a activității ar însemna:
- mai puține opțiuni de transport direct din Argeș către destinații europene;
- reorientarea către alte firme de transport, care poate însemna prețuri diferite sau rute mai puțin convenabile;
- dificultăți temporare pentru cei care trimit frecvent colete în străinătate, până la găsirea unor alternative stabile.
Impact pentru diaspora și ce urmează
De-a lungul anilor, sute de mii de români stabiliți în alte țări europene au apelat la Atlassib pentru a ajunge acasă sau pentru a trimite bagaje și colete. Tocmai această legătură strânsă cu diaspora a făcut ca primele semne de alarmă să apară rapid în comunitățile din afara țării, când oamenii au observat că nu li se mai acceptă pachetele sau că viitoarele curse sunt incerte.
Pentru moment, o parte dintre cursele companiei continuă să fie operate, însă declarațiile fondatorului arată că viitorul este neclar. În funcție de deciziile care vor fi luate în următoarele săptămâni, românii – inclusiv cei din Pitești și din întreg județul Argeș – vor trebui, cel mai probabil, să-și regândească modul în care călătoresc și trimit pachete către și dinspre Europa.
„Azi în Pitești” va urmări subiectul și va reveni cu informații practice pentru călători, de îndată ce vor apărea date noi privind rutele, biletele și soluțiile alternative disponibile pentru argeșeni.