Știri locale • Argeș19 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul impune o taxă de 25 lei pentru coletele sub 150 euro din afara UE, vizând în principal coletele asiatice. Măsura sprijină antreprenorii români.

Redacția•13 august 2025
Guvernul impune o taxă de 25 lei pentru coletele sub 150 euro din afara UE, vizând în principal coletele asiatice. Măsura sprijină antreprenorii români.

Pe scurt

Guvernul român intenționează să implementeze o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu o valoare de sub 150 de euro, provenit din afara Uniunii Europene, o măsură cerută de antreprenorii locali pentru a contracara inegalitatea generată de fluxul în creștere de colete din Asia. Ministrul de Finanțe a explicat că acest influx masiv de colete extracomunitare, care a crescut de la câteva mii la 235 de mii pe zi în România, generează probleme de mediu, logistice și riscuri de contrafacere. Prin cooperarea cu companiile de curierat, noua taxă va fi instituită pentru a proteja cei 40 de mii de antreprenori români afectați. Totodată, cei care vor crea huburi logistice local nu vor fi obligați să plătească această taxă, încurajând astfel dezvoltarea logisticii autohtone și echilibrarea condițiilor de piață între comerțul online local și platformele asiatice. Demersul, susținut de Asociația Română a Magazinelor Online (AMRO), urmărește și introducerea unor controale riguroase pentru conformitatea produselor importate și tratament echitabil pe piață, corectând astfel dezavantajele comercianților locali care respectă legislația și plătesc taxele, dar sunt obligați să concureze cu produse neconforme, subevaluate și subvenționate, adesea de calitate îndoielnică. Această măsură este importantă pentru economia locală și pentru legitimitatea comerțului corect.

Guvernul impune o taxă de 25 lei pentru coletele sub 150 euro din afara UE, vizând în principal coletele asiatice. Măsura sprijină antreprenorii români.

Introducere: Guvernul plănuiește să implementeze o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet livrat din afara Uniunii Europene, având o valoare sub 150 de euro. Decizia vine pe fondul unei cereri din partea antreprenorilor locali și urmărește să reglementeze fluxurile mari de colete, în special din Asia.

Detalii: Ministrul de Finanțe a explicat că numărul coletelor extracomunitare primite zilnic în România a crescut surprinzător, de la câteva mii la aproximativ 235 de mii. Aceasta reflectă o tendință vizibilă și la nivelul întregii Europe, unde s-a constatat o creștere de patru ori a coletelor expediate. În fața acestei "invazii", ministrul subliniază impactul negativ asupra mediului, logisticii, și riscurile de contrafacere. Astfel, se propune această taxă ca măsură de reglementare.

Antreprenorii români, aproximativ 40.000 la număr, sunt afectați direct de acest volum mare de colete din afara UE. În plus, crearea de hub-uri logistice în România poate exclude firmele de la plata acestei taxe, încurajând stabilirea unui punct de distribuție și oferind un avantaj competitiv localnicilor.

Context: Potrivit informațiilor de la Profit.ro, Asociația Română a Magazinelor Online (AMRO) a fost una dintre vocile proeminente care au susținut adoptarea unei astfel de taxe. Organizația subliniază necesitatea controalelor stricte pentru a se asigura că produsele importate respectă standardele de siguranță și că sunt etichetate corect. Totodată, AMRO pledează pentru un tratament echitabil între comerțul online local și platformele asiatice.

Citat: "În prezent, mii de comercianți locali care își plătesc corect taxele și respectă legislația de protecție a consumatorului sunt penalizați, fiind nevoiți să concureze cu importuri masive de produse subevaluate și subvenționate, pentru care nimeni nu își asumă răspunderea," afirmă AMRO, accentuând nevoia de măsuri de corecție.

Astfel, această taxă ar putea să stabilizeze situația și să sprijine antreprenorii români oferindu-le un teren de joc mai echitabil pe piața economică națională.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.