Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Impactul noilor reguli europene asupra publicității electorale pe Facebook și Instagram

Redacția26 iulie 2025
Impactul noilor reguli europene asupra publicității electorale pe Facebook și Instagram

Pe scurt

Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, a decis să interzică orice formă de publicitate politică, electorală sau pe teme sociale pe platformele sale din Uniunea Europeană, începând din octombrie, din cauza a ceea ce numește 'incertitudini juridice' provocate de noile reglementări ale UE privind publicitatea politică. Aceste reglementări, cunoscute sub denumirea de „Regulament privind transparența și țintirea publicității politice”, urmează să intre în vigoare pe 10 octombrie și cer companiilor să eticheteze clar publicitatea politică, să dezvăluie cine a plătit pentru ea și să precizeze ce alegeri sunt vizate, nerespectarea acestora putând atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală. Meta susține că aceste norme creează provocări operaționale și subminează abilitatea de a oferi anunțuri personalizate, vitale pentru informarea alegătorilor despre problemele sociale importante. În plus, compania este în investigația Comisiei Europene pentru a nu fi reușit să combată dezinformarea înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. Această mișcare amplifică ecourile deciziei similare a Google de anul trecut și subliniază opoziția giganților tech față de reglementările europene care intenționează să limiteze puterea acestora și să sporească responsabilitatea și transparența lor.

Impactul noilor reguli europene asupra publicității electorale pe Facebook și Instagram

Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, a decis să întrerupă orice formă de publicitate politică în Uniunea Europeană începând din octombrie. Această mișcare survine în contextul unor noi reglementări europene care obligă platformele să adauge etichete clare la anunțurile politice, precizând cine le finanțează și ce sume sunt implicate.

Ce a determinat retragerea Meta

Meta își exprimă îngrijorarea față de „incertitudinile juridice” introduse de legislația europeană recentă, cunoscută sub numele de „Regulamentul privind transparența și țintirea publicității politice”. Acest regulament, care va intra în vigoare pe 10 octombrie, impune standarde stricte de transparență pentru companiile de social media, ca răspuns la temeri legate de dezinformare și posibilele influențe străine în cadrul alegerilor.

Compania a declarat că regulile noi creează provocări semnificative în operare și pun sub semnul întrebării capacitatea de a furniza publicitate personalizată. „Anunțurile personalizate sunt importante pentru agenți de publicitate și pentru campaniile de informare a alegătorilor despre probleme sociale cheie”, a subliniat Meta.

Impactul deciziei și contextul european

Restrângerea publicității politice pe Facebook și Instagram survine în timp ce Comisia Europeană investighează capacitatea acestor platforme de a combate dezinformarea înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024.

Anunțul Meta reflectă o tendință deja observată la alte companii mari din domeniul tehnologiei, precum Google, care au manifestat o rezistență similară față de reglementările europene. Aceste reguli sunt văzute ca o încercare de a limita influența companiilor tehnologice și de a impune un standard mai înalt de responsabilitate și transparență.

Pentru cititorii din Iași și nu numai, această schimbare ar putea influența modul în care campaniile politice și sociale sunt promovate pe platformele digitale. Rămâne de văzut cum va afecta acest lucru accesul la informații politice și mobilizarea cetățenilor înainte de alegerile viitoare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.