Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Inflația din Zona Euro scade la 1,9%; BCE ar putea ajusta dobânda săptămâna aceasta datorită scăderii prețurilor la energie și servicii.

Redacția03 iunie 2025
Inflația din Zona Euro scade la 1,9%; BCE ar putea ajusta dobânda săptămâna aceasta datorită scăderii prețurilor la energie și servicii.

Pe scurt

Inflația anuală din Zona Euro a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 1,9% în luna mai, comparativ cu 2,2% în luna aprilie, coborând astfel sub ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE). Această evoluție este în mare parte determinată de diminuarea prețurilor la energie și de încetinirea inflației în sectorul serviciilor, reflectând o scădere a inflației de bază la 2,3%, de la 2,7% în luna precedentă. Reducerea prețurilor serviciilor a avut un impact semnificativ, observându-se o scădere de la 4,0% în aprilie la 3,2% în mai. Alimentele, alcoolul și tutunul au înregistrat cea mai mare rată anuală a inflației în mai, cu 3,3%, comparativ cu 3,0% în aprilie, în timp ce bunurile industriale neenergetice au stagnat la 0,6%, iar energia a scăzut cu un impresionant 3,6%. BCE a luat măsuri proactive pentru a adresa aceste fenomene economice, reducând rata dobânzii de referință de șapte ori din iunie anul trecut, și se așteaptă o nouă reducere în zilele următoare. Această anticipație este alimentată de factori precum creșterea modestă a salariilor, scăderea prețurilor la energie, fluctuațiile cursului de schimb și o creștere economică generală modestă. Deciziile BCE sunt cruciale în menținerea unui echilibru economic stabil în regiune, având în vedere aceste dinamici economice fluctuante.

Inflația din Zona Euro scade la 1,9%; BCE ar putea ajusta dobânda săptămâna aceasta datorită scăderii prețurilor la energie și servicii.

Inflația în Zona Euro înregistrează o scădere accentuată, sub ținta stabilită de BCE

În luna mai, inflația anuală din Zona Euro a coborât la 1,9%, o valoare mai mică decât ținta de 2% fixată de Banca Centrală Europeană (BCE). Această scădere reflectă în principal diminuarea prețurilor la energie și o reducere semnificativă în sectorul serviciilor.

Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale combustibililor și alimentelor, s-a redus de asemenea, ajungând la 2,3% de la 2,7% în luna precedentă. Această scădere a fost impulsionată în special de temperarea creșterii prețurilor serviciilor, care au ajuns la 3,2% comparativ cu 4,0% anterior.

În ceea ce privește alimentele, alcoolul și tutunul, acestea au înregistrat cea mai ridicată rată anuală în mai (3,3%, comparativ cu 3,0% în aprilie). Pe de altă parte, sectorul bunurilor industriale neenergetice a rămas stabil la 0,6%, în timp ce prețurile la energie au scăzut cu 3,6%.

Deoarece inflația a continuat să scadă, BCE a redus deja ratele dobânzii de șapte ori din iunie anul trecut. O nouă reducere este posibilă în perioada următoare, fiind influențată de factori precum creșterea salariilor, ieftinirea energiei, fluctuațiile cursului de schimb și o creștere economică modestă.

Această evoluție este urmărită îndeaproape de economiști și de actorii de pe piața financiară, speculând asupra mișcărilor viitoare ale BCE pentru a stimula economia prin costuri de împrumut mai jos.

[Sursa: Reuters]

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.