Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Iranul a continuat programul nuclear secret din anii 2000, spune raportul AIEA, cu SUA și aliații pregătind acțiuni în Consiliul de Securitate ONU.

Redacția•31 mai 2025
Iranul a continuat programul nuclear secret din anii 2000, spune raportul AIEA, cu SUA și aliații pregătind acțiuni în Consiliul de Securitate ONU.

Pe scurt

Un raport recent întocmit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și obținut de Reuters a scos la lumină activități nucleare secrete desfășurate de Iran în trei locații intens investigate de ONU încă din anii 2000. Potrivit AIEA, aceste locații au făcut parte dintr-un program nuclear nedeclarat care includea utilizarea de materiale nucleare nedeclarate. De asemenea, materiale și echipamente contaminate au fost depozitate într-o a patra locație între 2009 și 2018. Raportul evidențiază tensiunile continue dintre agenție și Iran, cerându-se explicații suplimentare pentru stocurile de uraniu identificate mai demult la două din siturile monitorizate. SUA, Marea Britanie, Franța și Germania intenționează să propună un proiect de rezoluție la consiliul guvernatorilor, atrăgând atenția asupra încălcării de către Iran a obligațiilor de neproliferare. În cadrul următoarei întâlniri a structurii de conducere, programată peste două săptămâni, este de așteptat ca acest pas să intensifice tensiunile între Iran și SUA, care deja poartă negocieri complicate pe fondul dosarului nuclear. Este posibil ca problema să fie dusă în fața Consiliului de Securitate al ONU. Separat, AIEA a raportat că stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului au ajuns la 408,6 kilograme, cu o puritate de până la 60%. Aceasta ridică îngrijorări legate de posibilitatea de a dezvolta până la nouă arme nucleare dacă uraniul ar fi îmbogățit aproape de 90%. Deși oficialii iranieni susțin că tehnologia nucleară va fi utilizată doar în scopuri civile, neagă în mod repetat acuzațiile occidentale privind posibilele intenții de creare a armelor nucleare. Acest context tensionat aduce cazul Iranului sub o mai mare atenție internațională, având potențialul de a influența relațiile diplomatice globale.

Iranul a continuat programul nuclear secret din anii 2000, spune raportul AIEA, cu SUA și aliații pregătind acțiuni în Consiliul de Securitate ONU.

Un nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a relevat tensiuni în relația cu Iranul, legate de activități nucleare nedeclarate. Raportul, obținut de Reuters, a fost prezentat consiliului guvernatorilor și solicită explicații cu privire la uraniul găsit în două locații investigate anterior de ONU.

Detalii ale investigației

Conform raportului AIEA, Iranul a desfășurat un program nuclear secret până la începutul anilor 2000, implicând trei locații unde au fost utilizate materiale nucleare neanunțate. În plus, echipamente contaminate și materiale nucleare au fost depozitate într-un al patrulea sit între 2009 și 2018. Aceste descoperiri au fost subiectul unor îngrijorări din partea comunității internaționale.

Reacția internațională

Diplomați din SUA, Marea Britanie, Franța și Germania intenționează să propună un proiect de rezoluție prin care să se recunoască posibila încălcare de către Iran a obligațiilor de neproliferare. Acest demers ar putea întâri tensiunile cu SUA, aproape de o nouă rundă de negocieri asupra programului nuclear iranian.

O sesiune a consiliului guvernatorilor este programată peste două săptămâni, iar surse diplomatice nu exclud posibilitatea ca această chestiune să fie adusă în fața Consiliului de Securitate al ONU.

Stocurile de uraniu îmbogățit

Într-un alt raport, AIEA menționează că stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului au atins 408,6 kilograme, cu o puritate de până la 60%. Acest nivel de îmbogățire, dacă este crescut la aproape 90%, ar fi suficient pentru crearea a nouă arme nucleare, generând îngrijorări în rândul națiunilor occidentale.

Declarațiile autorităților iraniene

Între timp, oficialii iranieni susțin că programul lor nuclear este destinat în întregime utilizărilor civile și continuă să nege orice intenție de a dezvolta arme nucleare, respingând acuzațiile venite din partea occidentală.

Această situație complexă continuă să fie urmărită îndeaproape de comunitatea internațională, în încercarea de a asigura o gestionare pașnică a dosarului nuclear iranian.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.