Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Israel Dorește Eliberarea şi Demilitarizarea Gazei, Înfruntând Criticile Internaționale pentru Extinderea Operațiunilor Militare

Redacția•10 august 2025
Israel Dorește Eliberarea şi Demilitarizarea Gazei, Înfruntând Criticile Internaționale pentru Extinderea Operațiunilor Militare

Pe scurt

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a organizat o conferință de presă cu obiectivul de a 'demonta minciunile' privitoare la situația din Gaza, în contextul reunirii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerută de mai multe țări europene, printre care Danemarca, Franța și Regatul Unit, care au condamnat decizia Israelului de a-și extinde operațiunile militare în regiune. Netanyahu a subliniat că Hamas deține încă mii de teroriști înarmați în Gaza și a amintit de atacul din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, care s-a soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. Netanyahu a explicat că scopul Israelului este demilitarizarea și eliberarea Gazei, planul detaliat de el incluzând dezarmarea Hamas, recuperarea tuturor ostaticilor, demilitarizarea Fâșiei Gaza, preluarea controlului de către israelieni asupra zonei sudice și instaurarea unei administrații civile independente de Hamas și Autoritatea Palestiniană. Deși Netanyahu nu a furnizat un termen exact pentru aplicarea acestui plan, a dezvăluit că Israelul controlează deja între 70% și 75% din Gaza, în timp ce identifică două fortărețe persistente ale militanților Hamas, una dintre ele fiind orașul Gaza. Înainte de a începe operațiunile, Netanyahu a promis că populația civilă va fi protejată și adăpostită corespunzător pentru a preveni o criză umanitară. Această poziționare fermă a lui Netanyahu vine într-un moment de tensiuni internaționale și presiuni diplomatice majore asupra Israelului.

Israel Dorește Eliberarea şi Demilitarizarea Gazei, Înfruntând Criticile Internaționale pentru Extinderea Operațiunilor Militare

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a clarificat recent, într-o conferință de presă, intențiile Israelului referitoare la Gaza, accentuând că nu dorește ocuparea teritoriului, ci eliberarea sa de Hamas. Această conferință a fost importantă în contextul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerute de cinci țări europene, îngrijorate față de extinderea operațiunilor militare israeliene.

În cadrul conferinței, Netanyahu a subliniat că Hamas încă deține numeroși luptători înarmați în Gaza și că ar putea repeta atacul masiv de pe 7 octombrie 2023, care a avut consecințe devastatoare, cu peste 1.200 de morți și 251 de ostatici. Premierul a reiterat că scopul Hamas rămâne distrugerea Israelului, iar măsurile militare propuse reprezintă singura cale de a opri astfel de violențe.

Netanyahu a detaliat planul de acțiune care include dezarmarea Hamas, eliberarea ostaticilor și demilitarizarea completă a Fâșiei Gaza. De asemenea, a subliniat că Israelul va prelua controlul zonei de sud a Fâșiei și va încuraja o administrație civilă care să nu fie asociată nici cu Hamas, nici cu Autoritatea Palestiniană.

Chiar dacă data exactă pentru implementarea acestui plan nu a fost stabilită, Netanyahu a promis că va începe cât mai curând posibil. Totodată, a precizat că aproximativ 70-75% din Gaza este sub control israelian, dar mai sunt două "fortărețe" unde militanții Hamas sunt activi, includând orașul Gaza. S-a angajat că populația civilă va fi protejată și nevoile lor esențiale vor fi asigurate pentru a evita o criză umanitară.

Declarațiile premierului israelian au fost urmate de o condamnare comună din partea Marii Britanii, Danemarcei, Franței, Greciei și Sloveniei, care denunță extinderea operațiunilor militare israeliene. Această poziție reflectă tensiunile crescute la nivel internațional și apelurile pentru soluții pașnice.

Pentru locuitorii din Iași care urmăresc evoluțiile internaționale, situația din Gaza ar trebui privită și în contextul relațiilor complicate dintre statele din Orientul Mijlociu și tensiunile istorice din regiune, care au repercusiuni globale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.