Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Keir Starmer și Emmanuel Macron lansează un program pilot pentru migrație legală și sigură între Marea Britanie și Franța prin Canalul Mânecii.

Redacția•11 iulie 2025
Keir Starmer și Emmanuel Macron lansează un program pilot pentru migrație legală și sigură între Marea Britanie și Franța prin Canalul Mânecii.

Pe scurt

Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au stabilit un program-pilot care vizează gestionarea migrației ilegale dintre Franța și Marea Britanie, un acord important ce urmează să fie implementat în câteva săptămâni, în contextul relațiilor europene post-Brexit. Conform acestuia, pentru fiecare migrant care este returnat în Franța din Marea Britanie după traversarea ilegală a Canalului Mânecii, o altă persoană ar putea să vină legal în Marea Britanie, respectând rutele sigure, controlate și legale, supuse unor verificări stricte de securitate și deschise doar celor care nu au încercat să intre ilegal în Regatul Unit. Deși inițial vor fi doar 50 de persoane returnate pe săptămână, care reprezintă mult sub numărul celor care traversează Canalul Mânecii, acordul este un pas crucial în apropierea franco-britanică, venit după prima vizită post-Brexit a lui Macron în Marea Britanie. Anterior, guvernele celor două țări au încercat în mod repetat să semneze un astfel de pact pentru a reduce numărul de ambarcațiuni mici ce traversează ilegal canalul, dar fără succes până acum. În sprijinul măsurii, Franța intenționează să crească numărul polițiștilor și să înceapă interceptarea ambarcațiunilor la o distanță de până la 300 de metri de țărm, în timp ce Marea Britanie va contribui cu fonduri suplimentare pentru finanțarea personalului, ambarcațiunilor și dronelor necesare pentru securizarea acestei zone critice. Această colaborare franco-britanică subliniază o abordare coordonată și proactivă menită să gestioneze problema sensibilă a migrației în beneficiul ambelor națiuni.

Keir Starmer și Emmanuel Macron lansează un program pilot pentru migrație legală și sigură între Marea Britanie și Franța prin Canalul Mânecii.

Un acord pilot privind migrația ilegală a fost stabilit recent între Marea Britanie și Franța. Planul, anunțat de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, va permite returnarea migranților care traversează ilegal Canalul Mânecii, însoțită de un program de schimb prin care se vor primi legal alți imigranți.

Detalii ale Acordului Pilot

Keir Starmer a explicat că măsura va implica returnarea migranților ilegali în Franța, având în schimb o răscruce pentru intrarea legală a altor indivizi în Marea Britanie. Aceasta se va face pe o rută sigură și controlată, sub supraveghere strictă de securitate, destinată doar celor care nu au încercat să ajungă ilegal în Regatul Unit.

Deși acordul urmează să fie pus în aplicare curând, inițial vor fi implicați doar 50 de migranți pe săptămână, o cifră mică față de sute de persoane care traversează zilnic spre Marea Britanie prin Canalul Mânecii.

Context și Colaborare

Acest acord marchează prima vizită a unui lider european în Marea Britanie după Brexit. Eforturile comune ale celor două țări au dorit să frâneze numărul tot mai mare de ambarcațiuni mici care traversează canalul. Totodată, Franța va amplifica numărul de polițiști pe litoral, iar aceștia vor intercepta navele începând de la 300 de metri de țărm.

În plus, Marea Britanie se angajează să finanțeze resurse suplimentare pentru derularea acestui plan, cheltuieli care vor acoperi costuurile legate de polițiști, ambarcațiuni și drone.

Acest parteneriat nu doar că vizează o mai bună gestiune a migrației ilegale, ci și impulsionează relațiile post-Brexit dintre cele două națiuni vecine.

În concluzie, implementarea acestui plan va avea un impact semnificativ asupra modului în care migrația ilegală este gestionată la granițele UK, urmărind să reducă numărul de traversări periculoase prin Canalul Mânecii și să sprijine o migrație legală și ordonată.

Surse: Reuters, The Telegraph Foto: Wirestock | Dreamstime

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.