Știri locale • Argeș19 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Kyriakos Mitsotakis împiedică ancheta Parchetului European asupra miniștrilor acuzați de fraudă cu fonduri agricole ale UE

Redacția•07 august 2025
Kyriakos Mitsotakis împiedică ancheta Parchetului European asupra miniștrilor acuzați de fraudă cu fonduri agricole ale UE

Pe scurt

Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, a blocat ancheta Parchetului European privind un vast scandal de fraudă cu fonduri europene destinate agriculturii, în care sunt implicate mai multe figuri politice de rang înalt și funcționari guvernamentali. Într-o declarație recentă, Mitsotakis a subliniat nevoia de soluții definitive și de transparență pentru Grecia din 2025, dar a justificat decizia de a nu urmări în instanță oficialii implicați, beneficiind de avantajul politic și legislativ ce oferă Parlamentului exclusivitatea de a investiga și trimite în judecată miniștrii. Această hotărâre survine într-un context de tensiuni crescânde provocate de zeci de cazuri analizate de EPPO, unde se suspectează că agricultorii greci au primit ilegal subvenții pentru pășuni inexistente sau neutilizate, afectând astfel beneficiarii eligibili. Un dosar complex de trei mii de pagini, ce include transcrieri compromițătoare, a fost trimis Parlamentului elen, dezvăluind implicațiile ministeriale la nivel înalt și colaborări organizate pentru eludarea controlului financiar european. Gravitatea prejudiciului este încă nedeterminată, dar s-a cerut Greciei să returneze circa 400 de milioane de euro, o măsură ce reflectă impactul substanțial al fraudei. În 2020, dezvăluirile unui angajat OPEKEPE din Creta au adus la lumină amenințările și presiunile la care a fost supus după raportarea neregulilor, marcând un eșec în protecția avertizorilor de integritate și sancționarea adevăraților vinovați. Anumite persoane urmărite pentru fraudă și-au păstrat pozițiile, continuând potențialul abuz de fonduri europene, o problemă pe care EPPO a atenționat că poate persista fără intervenții adecvate.

Kyriakos Mitsotakis împiedică ancheta Parchetului European asupra miniștrilor acuzați de fraudă cu fonduri agricole ale UE

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a decis să nu aprobe o investigație parlamentară asupra miniștrilor și oficialilor implicați într-un dosar de fraudă cu fonduri europene destinate agriculturii. Acesta a declarat în fața Parlamentului că "Grecia din 2025 nu are nevoie de scandaluri, ci de adevăr", justificându-și astfel refuzul de anchetare a membrilor guvernului.

Detalii despre Cazul de Fraudă

Decizia premierului vine pe fondul cercetărilor conduse de Parchetul European (EPPO), care investighează numeroase cazuri în care cetățeni greci au primit fonduri UE pentru terenuri sau activități agricole inexistente. Astfel, fondurile care ar fi trebuit să ajungă la fermierii legitimi au fost redirecționate fraudulos.

Un dosar impresionant de trei mii de pagini, cu zeci de interceptări telefonice, relevă discuții despre moduri de eludare a controalelor UE. Se pare că sunt implicați cel puțin cinci actuali sau foști miniștri și alți zece parlamentari. În nota de însoțire a documentelor, EPPO susține că funcționari din agenția OPEKPE, din Ministerul Agriculturii și din mediul de afaceri, au creat un sistem pentru a ocoli controlul și a facilita accesul ilegal la fonduri.

Repercusiunile Asupra Greciei

Parchetul European nu a stabilit încă dimensiunea exactă a prejudiciului, dar indică o posibilă schemă la scală largă, ceea ce a determinat Bruxellesul să solicite Greciei returnarea a aproape 400 de milioane de euro, o sumă semnificativă pentru plățile directe ale anului viitor.

În 2020, neregulile au fost semnalate de un angajat al OPEKPE din Creta, care, în urma dezvăluirilor, a avut parte de amenințări și sancțiuni disciplinare. Deși un președinte al agenției a fost demis, alți funcționari implicați își continuă activitatea, stând în spatele supravegherii fondurilor agricole. EPPO avertizează că aceleași persoane ar putea perpetua frauda fără piedici.

Această situație tensionată subliniază nevoia de reforme și de măsuri concrete pentru a asigura transparența și corectitudinea în gestionarea fondurilor europene, vitale pentru dezvoltarea sectorului agricol al Greciei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.