Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Mai mult de 20 de țări, inclusiv Marea Britanie și Franța, cer oprirea imediată a conflictului din Gaza, criticând sever politica Israelului privind ajutoarele umanitare.

Redacția•22 iulie 2025
Mai mult de 20 de țări, inclusiv Marea Britanie și Franța, cer oprirea imediată a conflictului din Gaza, criticând sever politica Israelului privind ajutoarele umanitare.

Pe scurt

Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, alături de altele, au luat o poziție fermă împotriva conflictului din Fâșia Gaza, cerând printr-o scrisoare comună, semnată de miniștrii de Externe împreună cu comisarul UE pentru egalitate și gestionarea crizelor, încetarea imediată a războiului. Ei critică sever modul în care guvernul israelian gestionează distribuția ajutoarelor umanitare către palestinieni, subliniind că acest model de furnizare a ajutorului nu doar că alimentează instabilitatea, ci și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană. În mod special, condamnă uciderea inumană a civililor, inclusiv a copiilor, care încearcă să-și satisfacă cele mai elementare nevoi, precum cele de apă și hrană. Scrisoarea evidențiază că refuzul guvernului israelian de a oferi asistența umanitară esențială este de neacceptat și că Israelul trebuie să respecte obligațiile internaționale umanitare. Conform datelor prezentate, în jur de opt sute de civili palestinieni au fost uciși încercând să obțină ajutor în apropierea locațiilor Fundației umanitare Gaza (GHF), susținută de SUA și Israel, după ce Israelul a interzis în ianuarie funcționarea UNRWA, principala organizație ONU care furniza ajutoare palestinienilor din Gaza. Fundației umanitare din Gaza, susținută de SUA, i-a fost încredințată responsabilitatea pentru distribuirea ajutoarelor, deși nu avea experiență în furnizarea lor în zone de conflict; ONU a criticat dur sistemul GHF, menționând că încalcă standardele de imparțialitate umanitară. Această scrisoare și acțiunile care o susțin subliniază o presiune internațională crescândă pentru un răspuns mai echitabil și umanitar față de criza din Gaza.

Mai mult de 20 de țări, inclusiv Marea Britanie și Franța, cer oprirea imediată a conflictului din Gaza, criticând sever politica Israelului privind ajutoarele umanitare.

Un grup de peste 20 de state, incluzând Marea Britanie, Franța și Italia, a solicitat încetarea imediată a conflictului din Fâșia Gaza printr-o scrisoare comună, subliniind necesitatea schimbării modului în care sunt gestionate ajutoarele umanitare pentru palestinieni.

În scrisoarea semnată de miniștrii de Externe și comisarul UE responsabil de egalitate și gestionarea crizelor, guvernul israelian este criticat aspru pentru modul în care distribuie ajutoarele, inclusiv alimentele. Acesta, spun oficialii, este un sistem "periculos", care nu doar că creează instabilitate, dar și le ia locuitorilor din Gaza dreptul la o viață demnă. “Această situație alimentează tensiunile și contribuie la privațiunile grave pe care le trăiesc palestinienii”, susțin liderii statelor menționate.

Scrisoarea exprimă, de asemenea, o condamnare fermă față de “uciderile inumane ale civililor, inclusiv copii, care încearcă să-și îndeplinească nevoi de bază, cum sunt apa și hrana.” Oficialii europeni atrag atenția că refuzul Israelului de a acorda ajutor umanitar este inacceptabil și subliniază că „Israelul trebuie să își respecte obligațiile internaționale umanitare.”

Conform miniștrilor, mai mult de 800 de civili palestinieni au fost uciși în timp ce încercau să ajungă la ajutorul oferit de Fundația Umanitară Gaza (GHF), susținută de SUA și Israel. După ce Israelul a interzis activitatea UNRWA, principala organizație ONU care oferea suport în zonă, responsabilitatea a căzut asupra GHF, care însă nu avea experiența necesară în astfel de situații de criză.

ONU a subliniat că metodologia de distribuție a ajutoarelor prin GHF nu este sigură și încalcă principiile de imparțialitate umanitară. Acest lucru a stârnit îngrijorări majore la nivel internațional, evidențiind nevoia urgentă de reformare a canalelor de ajutor umanitar în zonele de conflict.

Pentru cititorii noștri din Iași și restul țării, este important să fim informați cu privire la asemenea evenimente internaționale, deoarece acestea au un impact asupra politicilor globale de securitate și drepturile omului, chestiuni care ne afectează pe toți, direct sau indirect.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.