Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Majoritatea ucrainenilor susțin războiul pe termen necunoscut, dar sprijinul scade față de 2022. Nou sondaj al IIS din Kiev.

Redacția•07 iunie 2025
Majoritatea ucrainenilor susțin războiul pe termen necunoscut, dar sprijinul scade față de 2022. Nou sondaj al IIS din Kiev.

Pe scurt

Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev între 15 mai și 3 iunie, care a inclus 1.011 participanți, arată că 60% dintre ucraineni sunt pregătiți să susțină eforturile de război 'atâta timp cât va fi necesar', un procent în creștere față de 54% în martie, dar încă sub nivelul de 71-73% înregistrat în primii doi ani de conflict. Deși există o disponibilitate de susținere pe termen nelimitat, doar 6% dintre respondenți ar fi dispuși să reziste încă un an, o perioadă considerată relativ lungă de către cercetători. În plus, 20% ar fi gata să îndure o perioadă mai scurtă de șase luni, o scădere față de 24% în martie, în timp ce 14% sunt nehotărâți. Regional, estul Ucrainei reflectă o predispoziție mai scăzută de 51% în a susține conflictul pe termen lung comparativ cu alte regiuni, unde 60-62% dintre locuitori exprimă această disponibilitate. Sondajul subliniază diferențele de opinie existente și modul în care acestea s-au modificat de-a lungul timpului, oferind o imagine detaliată a moralului populației ucrainene în fața provocărilor conflictului continuu. Această analiză este esențială în înțelegerea dinamicii sociale și a sprijinului public în contextul geopolitic actual și a fost publicată inclusiv de Pravda, oferind un cadru mai amplu de discuție și evaluare.

Majoritatea ucrainenilor susțin războiul pe termen necunoscut, dar sprijinul scade față de 2022. Nou sondaj al IIS din Kiev.

Un sondaj recent realizat în Ucraina arată că majoritatea populației continuă să-și mențină susținerea pentru efortul de război, chiar dacă procentul celor convinși este mai mic față de începuturile conflictului.

Creștere a Determinării Populației

Conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, 60% dintre ucraineni sunt hotărâți să susțină conflictul atâta timp cât este necesar. Această cifră a crescut comparativ cu luna martie a acestui an, când doar 54% și-au arătat susținerea fermă. Totuși, este important de menționat că aceasta este o scădere față de primii doi ani de conflict, când până la 73% din cetățeni și-au manifestat dorința de a rezista oricât de mult ar fi necesar.

Dorința de Pace Și Implicațiile Rezistenței

În ciuda creșterii recente, există o compartimentare variată a opiniei publice. Doar 6% dintre cei chestionați sunt dispuși să suporte încă un an de conflict, în timp ce 20% arendura timp de șase luni, o diminuare de la 24% raportată în luna martie. Aproximativ 14% dintre cei intervievați se consideră indeciși în privința duratei războiului.

Diferențe Regionale Remarcabile

Analizând regiunile, estul Ucrainei evidențiază o susținere mai restrânsă, cu 51% dintre locuitori dispuși să reziste cât este necesar, în comparație cu alte regiuni, unde procentul variază între 60% și 62%.

Această cercetare, efectuată pe un eșantion de 1.011 respondenți între 15 mai și 3 iunie, oferă o imagine clară asupra modului în care opinia publică evoluează în contextul conflictului de lungă durată care afectează Ucraina.

În concluzie, deși determinarea populației ucrainene este incontestabilă, există variații regionale și temporale ce arată complexitatea unei țări aflate într-o criză prelungită.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.