Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Marea Britanie investește miliarde în AI și echipe de hackeri pentru a contracara amenințările cibernetice din partea Rusiei și Chinei.

Redacția29 mai 2025
Marea Britanie investește miliarde în AI și echipe de hackeri pentru a contracara amenințările cibernetice din partea Rusiei și Chinei.

Pe scurt

Armata Britanică este pe punctul de a revoluționa versatilitatea lor cibernetică printr-o investiție de peste un miliard de lire sterline, destinate dezvoltării de sisteme bazate pe inteligență artificială și echipe de hackeri pregătite să contracareze și să lanseze atacuri virtuale împotriva statelor ostile, precum Rusia și China. John Healey, Secretarul Apărării, a subliniat importanța acestei inițiative, criticând creșterea numărului de atacuri cibernetice asupra Ministerului Apărării, care în ultimii doi ani s-au dublat, enumerând un total de 90.000 de incidente, și subliniind că 'tastatura a devenit o importantă armă de război'. Sub coordonarea Comandamentului Cibernetic și Electromagnetic, proiectul își propune să implementeze un 'Digital Targeting Web' până în 2027, un sistem inovator denumit 'kill web' ce va folosi inteligența artificială pentru a colabora mai eficient între diferitele forțe armate, oferind un avantaj semnificativ în luarea deciziilor pe câmpul de luptă. Aceste măsuri sunt integrate în noua Revizuire Strategică a Apărării, care promite să stabilească standarde inovatoare de securitate și apărare prin consolidarea capacităților de atac cibernetic, reflectând o abordare proactivă a apărării cibernetice și agresiunii strategice a Marii Britanii. Experiența recentă a conflictului din Ucraina a demonstrat că conectivitatea și inovația sunt la fel de cruciale precum armamentul modern în a triumfa asupra adversarilor, iar investiția Marii Britanii intenționează să plaseze armata în avangarda războiului tehnologic global.

Marea Britanie investește miliarde în AI și echipe de hackeri pentru a contracara amenințările cibernetice din partea Rusiei și Chinei.

Armata britanică va investi un miliard de lire sterline în următorii ani pentru a-și îmbunătăți capabilitățile cibernetice prin inteligență artificială și o echipă specializată în atacuri cibernetice. Anunțul a fost făcut de John Healey, Secretarul Apărării, care a subliniat necesitatea de a contracara amenințările online provenite de la state precum Rusia și China.

Detalii despre Investiția Cibernetică

Această inițiativă ambițioasă va fi coordonată de Comandamentul Cibernetic și Electromagnetic, care va supraveghea dezvoltarea unor sisteme de țintire modernizate ce utilizează o „rețea ucigașă” de inteligență artificială. Aceste sisteme conectează diverse echipamente militare pentru a spori eficiența operațională.

John Healey a declarat că „tastatura a devenit o armă de război”, un aspect evidențiat și de creșterea zilnică a atacurilor împotriva regatului. El a mai menționat că războiul din Ucraina a subliniat importanța de a fi nu doar bine echipat și antrenat, dar și conectat și inovativ înaintea adversarilor.

Operațiuni Ofensive și Defensive

Secretarul Apărării a confirmat că noul comandament nu doar va proteja, ci și va permite Marii Britanii să efectueze atacuri ofensive dacă va fi necesar. Numărul atacurilor cibernetice care au vizat în ultimii doi ani Ministerul Apărării a ajuns la 90.000, dublu față de cifrele anterioare, mare parte dintre acestea fiind atribuibile Rusiei și Chinei.

Perspective Viitoare

Investiția va introduce un Digital Targeting Web, un sistem inovativ planificat să fie funcțional până în 2027. Acest sistem va utilizator AI și un software avansat pentru a îmbunătăți coordonarea între diferitele ramuri ale armatei britanice, facilitând decizii mai rapide în confruntările armate. Prin acest sistem, o amenințare poate fi identificată de la distanță și neutralizată rapid prin avioane, drone sau atacuri cibernetice.

Această strategie se înscrie în revizuirea strategică a apărării guvernului britanic, ce va stabili noi standarde pentru protecția și ofensiva armatei în era digitală.

Sursă: The Telegraph Foto: Shmeljov | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.