Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Martor sau denunțător? Dezbatere intensă și acuzații de corupție în cazul ANAF

Redacția•27 iulie 2025
Martor sau denunțător? Dezbatere intensă și acuzații de corupție în cazul ANAF

Pe scurt

Vicepremierul Dragoș Anastasiu insistă că nu a depus un denunț la DNA, în ciuda unei comunicări a parchetului anticorupție care sugerează contrariul. În 2018, Anastasiu și partenerul său de la Eurolines, Băciucu Cristian, s-au prezentat voluntar la sediul DNA cu un denunț redactat pe numele unuia dintre ei, fără avocat, fiind ulterior considerați de procuror ca martori denunțători. DNA subliniază că Anastasiu a avut rol de martor denunțător, contribuind la trimiterea în judecată a inspectoarei ANAF, Georgeta Angela Burlacu, condamnată în 2023 la 5 ani și 2 luni pentru luare de mită și trafic de influență. Anastasiu contestă însă acest statut, solicitând la DNA o copie a presupusului denunț și reafirmând că doar a oferit declarații. În ultimele zile, Anastasiu se confruntă cu presiunea publică de a demisiona din funcție, având în vedere acuzațiile și neclaritățile privind implicarea sa. Totodată, Guvernul recunoaște că firma sa a fost implicată în plăți de mită vreme de opt ani către funcționara ANAF. Președintele Nicușor Dan consideră situația una serioasă, deși nu a discutat încă direct cu Anastasiu sau cu premierul Ilie Bolojan. DNA este critică la adresa interpretării eronate de către unii actori publici a dispozițiilor legale, insistând pe corectitudinea hotărârii judecătorești. Această situație iscă întrebări privind integritatea funcționarilor publici și procedurile anticorupție, fiind crucial ca publicul să primească informații precise și documentate.

Martor sau denunțător? Dezbatere intensă și acuzații de corupție în cazul ANAF

Dragoș Anastasiu susține că a fost doar martor în controversatul dosar de corupție al ANAF

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a cerut clarificări din partea DNA cu privire la implicarea sa în dosarul în care o funcționară ANAF a fost condamnată pentru mită. Anastasiu subliniază că nu a fost denunțător, ci doar martor, solicitând o copie a documentelor care implică numele său.

DNA a răspuns că Anastasiu, alături de partenerul său de la Eurolines, Băciucu Cristian, s-a prezentat la DNA cu un denunț deja redactat, ambii fiind tratați ca martori denunțători. Acesta este un punct de vedere crucial, având în vedere că legea permite scutirea de pedeapsă pentru denunțători.

Diferențele de interpretare între ce înseamnă a fi martor simplu și martor denunțător au inflamat dezbaterile publice. Potrivit DNA, detaliile furnizate de cei doi au ajutat la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta.

Chiar dacă Anastasiu afirmă că a oferit doar declarații și nu a depus un denunț oficial, situația sa rămâne controversată. În timp ce presiunea publică crește, unii sugerează că vicepremierul ar trebui să se retragă din funcție. De altfel, președintele Nicușor Dan a menționat că este o "problemă mare", deși nu a purtat încă discuții cu Anastasiu sau premierul Ilie Bolojan.

Referitor la dosar, Guvernul a confirmat că Anastasiu a fost martor în cazul ce a dezvăluit că Eurolines a plătit sume de bani unei inspectoare ANAF, printr-o firmă intermediară. Aceste plăți ilegale, derulate între 2009 și 2017, au dus la condamnarea Angela Georgeta Burlacu la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.

Se pare că situația mai are nevoie de clarificări, iar pașii următori ai lui Dragoș Anastasiu sunt așteptați cu interes.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.