Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Miniștrii UE aprobă colaborarea consolidată cu NATO și forțele naționale împotriva atacurilor cibernetice masive în Europa

Redacția•07 iunie 2025
Miniștrii UE aprobă colaborarea consolidată cu NATO și forțele naționale împotriva atacurilor cibernetice masive în Europa

Pe scurt

Miniștrii din statele membre ale UE au convenit asupra unei colaborări mai strânse cu armatele naționale și NATO pentru a contracara atacurile cibernetice masive, potrivit unei decizii adoptate la Luxemburg. Acest plan actualizat al UE pentru gestionarea crizelor cibernetice a fost prezentat ca un pas decisiv în consolidarea rezilienței Europei în acest domeniu esențial, conform viceprim-ministrului Poloniei, Krzysztof Gawkowski. Documentul oficial clarifică care instituții sunt responsabile în cazul unor atacuri de amploare și subliniază necesitatea unor 'puncte de contact' cu NATO în caz de criză, reflectând tensiunile geopolitice și impactul tot mai mare al acțiunilor cibernetice răuvoitoare. Atacurile cibernetice, așa cum este specificat, pot face parte din campanii hibride sau operațiuni militare, cu un efect direct asupra securității, economiei și societății UE, având un potențial de propagare, în special către țările care își manifestă interesul pentru Uniune sau cele vecine. Planul de acțiune al UE în domeniul securității cibernetice servește ca un ghid vital pentru statele membre în creșterea nivelului de pregătire și răspuns la incidentele cibernetice. De asemenea, UE va organiza exerciții cibernetice simulate cu începere din iunie 2026, implicând sectorul privat, NATO, și potențial oficiali din țări precum Moldova și Ucraina, pentru a îmbunătăți reacția la crize cibernetice. Ministrul polonez al Afacerilor Digitale, Dariusz Standerski, a remarcat că Polonia se confruntă zilnic cu aproximativ 700 de incidente cibernetice, fiind cea mai atacată țară din UE, dar atenționează că și alte state membre ar putea deveni ținte în viitorul apropiat. Această mobilizare are ca scop nu doar întărirea securității cibernetice în interiorul UE, ci și coordonarea unei reacții rapide și eficiente în fața amenințărilor crescânde.

Miniștrii UE aprobă colaborarea consolidată cu NATO și forțele naționale împotriva atacurilor cibernetice masive în Europa

Miniștrii din statele UE au decis să îmbunătățească coordonarea cu armatele naționale și NATO pentru a face față mai eficient atacurilor cibernetice majore. Planul revizuit al UE, aprobat recent în Luxemburg, clarifică responsabilitățile și mecanismele de răspuns la incidentele cibernetice de amploare.

Krzysztof Gawkowski, viceprim-ministrul Poloniei, a subliniat că această inițiativă vine ca un pas critic în întărirea rezilienței cibernetice a Europei. Documentul detaliază care instituții trebuie să reacționeze rapid și eficient la atacurile cibernetice și solicită o mai strânsă cooperare cu NATO, inclusiv prin crearea de puncte de contact pentru situații de criză cibernetică.

Impactul atacurilor cibernetice și măsuri de prevenție

Documentul subliniază că atacurile cibernetice pot face parte din campanii hibride sau operațiuni militare și au capacitatea de a afecta sever securitatea și economia UE. Acestea reprezintă o amenințare mai ales pentru țările care își declară interesul față de UE sau sunt situate în proximitatea sa, având potențial de răspândire rapidă.

Planul de acțiune al UE constituie un ghid esențial pentru statele membre, concentrându-se pe pregătirea mai bună și îmbunătățirea capacităților de detectare și răspuns la incidentele cibernetice. Un aspect inovator al planului include exerciții cibernetice simulate, programate să înceapă în iunie 2026. Acestea vor implica nu doar NATO și sectorul privat, dar și posibili participanți din Moldova și Ucraina.

Provocări privind securitatea cibernetică

Potrivit ministrului polonez al Afacerilor Digitale, Dariusz Standerski, Polonia se confruntă zilnic cu aproximativ 700 de incidente cibernetice, fiind, conform acestuia, cea mai vizată țară din UE în acest domeniu. Totuși, el avertizează că și alte state membre ar putea deveni ținte în viitorul apropiat, subliniind astfel importanța măsurilor de cooperare și reformele în domeniul securității cibernetice.

Acest nou plan al UE poate aduce un nivel crescut de protecție atât pentru infrastructuri critice cât și pentru cetățeni, făcând Europa mai pregătită să facă față provocărilor cibernetice moderne.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.