Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Motoare de drone mascare sub eticheta unități de refrigerare pentru a evita sancțiunile occidentale

Redacția25 iulie 2025
Motoare de drone mascare sub eticheta unități de refrigerare pentru a evita sancțiunile occidentale

Pe scurt

În ciuda sancțiunilor severe impuse de SUA și UE, China continuă discret să sprijine industria de apărare a Rusiei, furnizând tehnologie esențială pentru drone sub acoperirea unor companii-paravan, relatează Reuters pe baza documentelor și declarațiilor a trei oficiali europeni. Într-o tactică menită să evite sancțiunile, China exportă motoare pentru drone către Rusia, etichetându-le în documente drept simple 'unități de refrigerare industrială'. Aceste exporturi se derulează către producătorul de arme de stat IEMZ Kupol, permițând acestuia să crească dramatic producția de drone Garpiya-A1, un model cu rază lungă de acțiune folosită pentru atacuri asupra țintelor din adâncul teritoriului ucrainean. În urma sancțiunilor europene și americane adoptate în octombrie anul trecut și care vizau companii chineze implicate, Xiamen a fost înlocuită în acest lanț de aprovizionare de firma Beijing Xichao International Technology and Trade, care a preluat furnizarea de motoare L550E pentru Kupol. Astfel, compania rusă a încheiat un contract semnificativ cu Ministerul Apărării din Rusia pentru a produce peste șase mii de drone anul acesta, un salt semnificativ față de cele două mii planificate pentru 2024. Până în aprilie 2023, mai mult de 1.500 de drone fuseseră deja livrate, consolidând astfel capacitatea militară a Rusiei și ridicând semne de întrebare cu privire la eficacitatea acestor sancțiuni internaționale impuse, pe fondul unei colaborări strategice din umbră între China și Rusia.

Motoare de drone mascare sub eticheta unități de refrigerare pentru a evita sancțiunile occidentale

Recent, China a fost implicată în furnizarea clandestină a unor motoare către Rusia, necesare pentru producerea de drone, ocolind astfel sancțiunile internaționale impuse de către SUA și UE. Acest lucru a fost realizat prin companii-paravan care au mascat transporturile ca fiind „unități de refrigerare industrială”.

Compania rusă de armament IEMZ Kupol, responsabilă pentru producerea de drone de atac Garpiya-A1, a beneficiat de pe urma acestor transporturi clandestine. Sancțiunile occidentale, implementate în octombrie, aveau scopul de a perturba aprovizionarea acestei companii. Cu toate acestea, resursele provenite din China au permis continuarea și chiar intensificarea producției.

Conform unor surse europene, care și-au dorit să rămână anonime, Kupol a încheiat un contract cu Ministerul Apărării al Rusiei pentru fabricarea a peste 6.000 de drone anul acesta, comparativ cu 2.000 programate pentru 2024. Până în aprilie, deja peste 1.500 de unități au fost livrate.

Dronele Garpiya, care au o rază lungă de acțiune, sunt folosite pentru a ataca ținte civile și militare în adâncul teritoriului Ucrainei. În septembrie anul trecut, Reuters a dezvăluit că aceste drone sunt produse cu tehnologie provenită din China, inclusiv motoare L550E fabricate de Xiamen. Acest raport a determinat Uniunea Europeană și SUA să sancționeze companiile implicate, inclusiv Xiamen. În urma acestor sancțiuni, o altă companie chineză, Beijing Xichao International Technology and Trade, a început să livreze aceste motoare către Kupol, continuând astfel activitatea sub radar.

Această strategie de a masca echipamentele sensibile ca produse non-militare subliniază complexitatea și ingeniozitatea cu care partenerii internaționali pot ocoli restricțiile globale, punând în prim-plan provocările de a împiedica aprovizionarea militară neautorizată.

Această informație a fost adusă în atenție de Reuters și confirmată de surse europene anonime, subliniind importanța monitorizării stricte a tranzacțiilor internaționale de tehnologie care ar putea sprijini infrastructuri militare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.