Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

NATO stabilește obiectivul bugetar de apărare 2035 de 5% din PIB; Spania obține derogare, SUA nu își majorează cheltuielile. Summit istoric la Haga.

Redacția•23 iunie 2025
NATO stabilește obiectivul bugetar de apărare 2035 de 5% din PIB; Spania obține derogare, SUA nu își majorează cheltuielile. Summit istoric la Haga.

Pe scurt

Statele membre NATO au stabilit ca până în 2035 să crească bugetele de apărare până la 5% din PIB, un acord important ce urmează a fi votat la Summitul de la Haga. Cu toate acestea, discuțiile s-au concentrat mai degrabă pe termenul până la care se va realiza acest obiectiv, având în vedere obiecțiile unor țări precum Spania, care a primit o derogare deoarece implementarea acestei măsuri ar putea duce la creșterea taxelor și reducerea investițiilor în domenii precum educația și sănătatea. Spania, considerată o țară cu riscuri de securitate scăzute, a primit critici în trecut de la Donald Trump pentru cheltuielile sale mai mici cu apărarea, însă a fost de acord să contribuie la acțiunile de apărare a aliaților săi. SUA, care contribuie deja cu 3,4% din PIB pentru apărare, nu își va majora cheltuielile militare, considerându-se deja principalul furnizor de securitate pentru NATO. În contextul îngrijorărilor legate de Rusia și cerințele de securitate sporită, multe state europene vor accelera oricum alocațiile militare, cu scopul de a fortifica apărarea colectivă. Propunerea lui Mark Rutte sugerează alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru apărare cibernetică și infrastructură strategică. Summitul de la Haga, considerat istoric, va reevalua și rolul și implicarea SUA în Europa, în contextul unei strategii de securitate care vizează și priorități pe continentul asiatic, incluzând amenințările din partea Chinei.

NATO stabilește obiectivul bugetar de apărare 2035 de 5% din PIB; Spania obține derogare, SUA nu își majorează cheltuielile. Summit istoric la Haga.

NATO a decis ca statele membre să își crească bugetele pentru apărare până la 5% din PIB până în anul 2035, trecând prin negocieri complexe asupra termenului de implementare.

Planul de Creștere a Cheltuielilor de Apărare

Duminică, aliații NATO au ajuns la un acord prin care fiecare țară membră va trebui să își majoreze treptat cheltuielile de apărare. Această măsură vine pe fondul amenințărilor din partea Rusiei, multe state europene fiind gata să își accelereze alocările financiare în acest scop.

Secretarul general al alianței, Mark Rutte, propune ca cel puțin 3,5% din PIB să fie destinat cheltuielilor de apărare directă, cu posibilitatea de a aloca 1,5% pentru apărarea cibernetică și infrastructură strategică, care deși poate fi civilă, este esențială pentru scopuri militare.

Spania Obține o Excepție

Spania este singura țară care a primit o derogare de la noua rată de 5%, argumentând că o asemenea creștere ar necesita fie majorări de taxe, fie reduceri în domenii precum educația sau sănătatea. Premierul Pedro Sanchez a subliniat că o astfel de creștere ar afecta investițiile în tranziția verde, o prioritate pentru guvernul său. Cu toate criticile primite de la foști lideri, precum Donald Trump, Spania rămâne un partener activ în apărarea comună a NATO.

Perspectiva SUA

Statele Unite, care deja alocă 3,4% din PIB pentru apărare, nu consideră necesar să își majoreze cheltuielile. Ca principal garant al securității în NATO, SUA va continua să își mențină rolul esențial, deși există discuții referitoare la redeplasarea anumitor active din Europa către alte regiuni strategice, cum ar fi Asia.

Summitul Istoric de la Haga

Summitul NATO, care începe mâine la Haga, este privit ca un eveniment istoric, fiind așteptate clarificări cu privire la angajamentul SUA față de Europa. Pe lângă aspectele financiare, liderii vor discuta despre prezența militară americană în Europa și posibilele ajustări ale acesteia, în contextul unor strategii mai largi de securitate.

Aceste decizii reprezintă un pas semnificativ înainte pentru asigurarea unei apărări comune și eficiente, în fața provocărilor regionale și globale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.