Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Olanda va plăti despăgubiri de 5,7 milioane de euro României pentru tezaurul dacic furat din Muzeul Drents din Assen.

Redacția31 mai 2025
Olanda va plăti despăgubiri de 5,7 milioane de euro României pentru tezaurul dacic furat din Muzeul Drents din Assen.

Pe scurt

Olanda se pregătește să plătească României daune în valoare de 5,7 milioane de euro, sumă bugetată de Ministerul Educației, Culturii și Științei, pentru pierderea unor artefacte valoroase furate de la Muzeul Drents din Assen la sfârșitul lunii ianuarie. Aceste artifacte, constând în coiful de aur și trei brățări de aur, erau parte din expoziția 'Dacia – Imperiul de Argint și Aur' și fuseseră asigurate pentru exact această sumă. Sistemul de garantare aplicat de Olanda, care permite garantarea parțială de către stat a pieselor muzeale împrumutate din străinătate pentru expoziții temporare, este în vigoare din 1989, iar incidentul recent este primul care ar putea cere o rambursare semnificativă către statul român. Cu un mecanism de asigurare colectivă a artefactelor evaluat la 30 de milioane de euro, din care Olanda asigură 9 milioane de euro, guvernul olandez urmează să plătească despăgubiri doar în cazul în care paguba nu depășește această sumă, caz în care Muzeul Drents va acoperi diferența. Procesul de soluționare al solicitării de despăgubire este încă în desfășurare, iar procurorii cred că artefactele nu au fost încă distruse și ar putea fi recuperate. În pofida regimului robust de asigurare, furtul a avut loc în pofida unei plăți totale anterioare de doar 8.000 de euro pentru daune, iar statul olandez nu a mai solicitat până acum o despăgubire substanțială în acest context. Această situație delicată evidențiază riscurile exponatelor internaționale și presiunile financiare asupra muzeelor și guvernelor în protejarea patrimoniului cultural.

Olanda va plăti despăgubiri de 5,7 milioane de euro României pentru tezaurul dacic furat din Muzeul Drents din Assen.

Ministerul Educației, Culturii și Științei din Olanda a alocat un buget de 5,7 milioane de euro pentru a acoperi daunele produse României în urma furtului unor artefacte dacice valoroase de la Muzeul Drents din Assen.

La sfârșitul lunii ianuarie, piesele de mare valoare, printre care un coif de aur și trei brățări, au fost sustrase și încă nu au fost recuperate. Aceste artefacte erau parte din expoziția "Dacia – Imperiul de Argint și Aur" și erau asigurate pentru suma exactă anunțată acum de guvernul olandez.

Guvernul Olandei mai are și un sistem prin care garantează o parte din colecțiile împrumutate temporar pentru expoziții, în cazul în care acestea ar suferi pagube, furturi sau pierderi. Această garanție a fost introdusă în 1989, și de atunci, statul a asigurat opere de artă și artefacte din întreaga lume, în valoare de zeci de miliarde de euro.

Un purtător de cuvânt al ministerului a precizat că acesta este primul caz major în care guvernul va fi necesar să plătească o despăgubire semnificativă din cauza unui astfel de furt. Cu toate acestea, nu există un calendar clar pentru când vor fi plătite aceste despăgubiri.

Dacă, totuși, artefactele sunt recuperate, dar se constatată că au fost deteriorate, guvernul va trebui, de asemenea, să suporte costurile pentru reparațiile necesare. Ministerul a subliniat că acest incident este un prim test pentru mecanismul de garanție guvernamentală.

Investigațiile sunt în plină desfășurare, iar autoritățile sunt optimiste că piesele nu au fost distruse și că sunt ascunse undeva. Până în prezent, înaintea acestui incident, guvernul olandez plătise doar 8.000 de euro în total pentru daune neprevăzute similare, ceea ce subliniază gravitatea și caracterul special al acestui incident.

În continuare, comunitatea internațională de muzeologie și autoritățile de cultură colaborează strâns pentru a asigura că piesele valoroase, simboluri ale patrimoniului dacic, revin în siguranță acasă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.