Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Orașele europene se confruntă cu sezoane caniculare extinse, cu temperaturi de peste 32°C din mai până în octombrie

Redacția07 iulie 2025
Orașele europene se confruntă cu sezoane caniculare extinse, cu temperaturi de peste 32°C din mai până în octombrie

Pe scurt

Un studiu recent realizat de Climate Resilience for All dezvăluie că perioadele de căldură extremă din Europa nu mai sunt limitate la lunile de vară, ci se extind până toamna, afectând semnificativ orașe mari precum Atena, Tirana, Lisabona și Madrid, acestea suportând temperaturi de peste 32°C pentru perioade considerabile, care depășesc uneori cinci luni. În timp ce încălzirea globală continuă să crească, aceste orașe europene se confruntă cu un climat tot mai extrem, generat de dezvoltarea urbană densă și lipsa spațiilor verzi, ceea ce agravează problema. Conform cercetării, între 2019 și 2023, s-a constatat că, în medie, sezoanele caniculare durează circa 214 zile, cu temperaturi periculoase pentru sănătatea publică și mediu. Grecii din Atena trăiesc printre cele mai lungi astfel de sezoane, cu aproximativ 145 de zile de căldură intensă, urmată de Tirana cu 143 de zile. În Lisabona, aceste temperaturi persistă timp de 136 de zile, în timp ce Madrid înregistrează 119 zile de caniculă. Alte orașe europene precum Paris, München sau Varșovia experimentează și ele astfel de fenomene, deși pe perioade mai scurte, evidențiind schimbările climatice impactante la nivel continental. Pe de altă parte, orașele tropicale, precum Bangkok sau Rio de Janeiro, se confruntă cu asemenea temperaturi pe tot parcursul anului. Aceste sezoane extinse de căldură intensă sporesc riscurile pentru cetățenii în vârstă sau cei cu probleme de sănătate, exercitând o presiune enormă asupra serviciilor de sănătate și punând la încercare comunitățile vulnerabile. Această schimbare climatologică subliniază nevoia urgentă de măsuri de adaptare și pregătire în fața unor condiții tot mai dure ale mediului înconjurător.

Orașele europene se confruntă cu sezoane caniculare extinse, cu temperaturi de peste 32°C din mai până în octombrie

Un nou studiu semnalizează că temperaturile de peste 32°C nu mai sunt rezervate doar verii, ci se prelungesc adesea până în toamnă în orașele europene. Atingerea acestor valori de temperatură este influențată de schimbările climatice și este amplificată de urbanizare și lipsa spațiilor verzi.

Un studiu recent dezvăluie că locuitorii anumitor orașe europene experimentează acum căldură extremă timp de aproape cinci luni pe an. Cercetarea, realizată de inițiativa Climate Resilience for All, a evaluat temperatura din 2019 până în 2023 în 85 de orașe globale. S-a constatat că, în medie, aceste perioade de caniculă se întind până la 214 zile, iar temperaturile extreme sunt acum o realitate și în afara sezonului estival.

Europa resimte din plin efectele încălzirii globale, iar orașe precum Atena înregistrează până la 145 de zile de căldură de la mijlocul lunii mai până la începutul lui octombrie. Similar, Tirana se confruntă cu 143 de zile de temperaturi ridicate, fiind urmată de Lisabona, cu 136 de zile, și Madrid, cu un sezon canicular de 119 zile. Paris, deși situat mai departe la nord, înregistrează aproximativ 93 de zile cu temperaturi extreme.

Orașele tropicale, de asemenea, sunt afectate de căldură puternică aproape tot anul, exemplificate de Bangkok și Singapore, care se confruntă cu zile caniculare frecvente.

Sezonul prelungit al căldurilor extreme nu doar că afectează confortul locuitorilor, dar și sistemele de sănătate, punând presiune mai mare pe acestea, în special în cazul vârstnicilor și al persoanelor cu afecțiuni preexistente.

Aceste constatări vin să sublinieze nevoia urgentă de soluții pentru adaptarea urbană la noua realitate climatică, prin măsuri de creștere a spațiilor verzi și planificare urbană sustenabilă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.