Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Parlamentul Adoptă Unanimit Proiectul de Lege Anti-Corupție pe Fondul Protestelor și Criticilor Internaționale. Începe o Nouă Eră Transparentă?

Redacția31 iulie 2025
Parlamentul Adoptă Unanimit Proiectul de Lege Anti-Corupție pe Fondul Protestelor și Criticilor Internaționale. Începe o Nouă Eră Transparentă?

Pe scurt

Într-un moment tensionat, Parlamentul Ucrainei a votat unanim, cu 331 de voturi pentru și niciunul împotrivă, pentru adoptarea unei legi propuse de președintele Volodimir Zelenski, menită să restabilească independența a două agenții cruciale în lupta împotriva corupției: Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție. Această decizie vine după proteste masive la Kiev și în alte orașe cheie din Ucraina și în lumina criticilor acerbe venite de la partenerii internaționali ai Ucrainei, îngrijorați de impactul asupra negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Legislația nou adoptată abrogă o inițiativă anterioară care extinsese autoritatea procurorului general, numit politic, asupra acestor agenții, o mișcare ce fusese justificată de Zelenski prin aserțiunea că parchetele nu funcționau eficient și găzduiau agenți ruși infiltrați. Cu toate acestea, presiunea protestelor și criticilor internaționale a determinat o schimbare de direcție, președintele afirmând că a fost atent la dorințele poporului. Promulgarea de către președinte este ultimul pas necesar pentru intrarea în vigoare a legii, care a fost primul vot televizat în direct din februarie 2022, un simbol al angajamentului reînnoit al Ucrainei în lupta împotriva corupției. Potrivit Politico, NABU a identificat și investigat deja fapte de corupție la nivel înalt, implicând 31 de actuali parlamentari și 42 din legislatura anterioară, demonstrații ale problemelor persistente de corupție care fac subiectul unei vigilențe sporite la nivel național și internațional.

Parlamentul Adoptă Unanimit Proiectul de Lege Anti-Corupție pe Fondul Protestelor și Criticilor Internaționale. Începe o Nouă Eră Transparentă?

Titlu: Parlamentul Ucrainei adoptă un nou proiect de lege anti-corupție în unanimitate după proteste și critici internaționale

Summary: Parlamentul ucrainean a adoptat cu unanimitate o nouă lege importantă, care restabilește independența unor agenții anticorupție, în urma protestelor masive din Kiev și a presiunilor internaționale.

Într-o mișcare semnificativă, parlamentarii ucraineni au votat cu 331 de voturi pentru și niciunul împotriva unei legi propusă săptămâna trecută de președintele Volodimir Zelenski. Acest vot, motivat de protestele recente din Kiev și alte orașe mari ale Ucrainei, marchează și primul scrutin transmis live de la începutul anului 2022.

Acesta abrogă o lege recent adoptată care extindea puterea procurorului general—ales pe criterii politice—și afecta grav autonomia Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Procuraturii Specializate Anticorupție. Acum, pentru a deveni lege efectivă, proiectul trebuie semnat de președinte.

Decizia vine după proteste intense în întreaga țară și critici dure din partea aliaților internaționali ai Ucrainei. Aceștia au subliniat că modificările compromit eforturile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană. Zelenski a susținut inițial că erau necesare măsuri drastice, acuzând infiltrarea unor agenți ruși în aceste instituții. Totuși, înaintea cerințelor populare și sub presiunea unor organisme precum Comisia Europeană, el a ales să cedeze și să propună noul proiect.

Potrivit publicației Politico, NABU, cunoscută pentru acțiunile sale împotriva corupției, a emis acuzații împotriva a 31 de actuali parlamentari și a 42 de membri din legislatura anterioară.

Această inițiativă readuce Ucrainei speranța de a continua pe calea reformelor și a apropierii de standardele europene, un pas vital în drumul său spre integrarea europeană.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.