Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Peste 10.000 de hoteluri europene dau în judecată Booking pentru clauza 'celui mai bun preț' și cer despăgubiri semnificative pentru pierderi financiare majore.

Redacția•05 august 2025
Peste 10.000 de hoteluri europene dau în judecată Booking pentru clauza 'celui mai bun preț' și cer despăgubiri semnificative pentru pierderi financiare majore.

Pe scurt

Un număr impresionant de peste zece mii de hoteluri din Europa s-a alăturat unui proces colectiv împotriva platformei de rezervări Booking.com, depus în Olanda și susținut de HOTREC, Asociația Hotelurilor, Restaurantelor și Cafenelelor din Europa. Termenul pentru aderarea la acțiunea juridică a fost extins până la 29 august, oferind astfel altor hotelieri ocazia de a se alătura acestei inițiative. Hotelurile acuză Booking că au suferit pierderi financiare semnificative din cauza 'clauzei ilegale a celui mai bun preț', care le-a restricționat posibilitatea de a oferi prețuri mai mici pe propriile site-uri sau condiții avantajoase pe alte canale, timp de aproape două decenii. Introducerea acestei clauze datează din 2004, fiind parțial relaxată abia în 2019, când Booking a permis tarife mai scăzute pe alte platforme online, dar nu și pe site-urile hotelelor însele. În urma implementării Regulamentului European al Piețelor Digitale, platforma a abandondat complet clauza în 2024. Ulterior, în septembrie același an, Curtea Europeană de Justiție a declarat că această practică contravine legislației europene a concurenței. În pofida acestor evoluții, Booking.com nu a exprimat niciun punct de vedere oficial privind acest demers judiciar. Acest conflict subliniază tensiunile continue dintre marii operatori de platforme digitale și prestatorii de servicii din industria ospitalității, iar rezoluția acestuia ar putea avea implicații majore asupra modului în care sunt reglementate condițiile de concurență în viitor.

Peste 10.000 de hoteluri europene dau în judecată Booking pentru clauza 'celui mai bun preț' și cer despăgubiri semnificative pentru pierderi financiare majore.

Peste zece mii de hoteluri din întreaga Europă s-au alăturat unui proces colectiv împotriva Booking.com, acuzând platforma de cauzarea unor pierderi financiare semnificative prin intermediul unei clauze controversate.

Procese și prelungiri

Acțiunea legală desfășurată în Olanda beneficiază de sprijinul HOTREC, Asociația Hotelurilor, Restaurantelor și Cafenelelor din Europa. Organizatorii au primit cereri de aderare de la mii de hoteluri, iar termenul limita pentru alăturarea la proces a fost extins până pe 29 august. Reprezentanții hotelurilor cer despăgubiri, susținând că au pierdut financiar din cauza “clauzei celui mai bun preț” impusă de Booking.com.

Ce spune HOTREC?

Conform HOTREC, această clauză a împiedicat hotelurile să ofere tarife mai mici sau oferte mai bune pe alte platforme decât Booking.com. Introducerea acestei reguli datează din 2004, iar deși a fost parțial relaxată în 2019, hotelierii au avut voie să afișeze prețuri mai mici pe alte platforme online, dar nu și pe propriile site-uri. Abia în 2024, sub presiunea Regulamentului European al Piețelor Digitale, Booking.com a eliminat complet clauza.

Decizie importantă a Curții Europene de Justiție

În septembrie 2024, Curtea Europeană de Justiție a concluzionat că această clauză contravine legislației europene a concurenței, deschizând calea pentru cererile de despăgubiri formulate de hotelieri, care solicită acum compensații pentru două decenii de aplicare.

Reacția Booking.com

Până în prezent, Booking nu a exprimat o opinie oficială referitoare la aceste acuzații pe canalele publice de comunicare. Situația rămâne în dezvoltare, pe măsură ce mai multe hoteluri ar putea să se alăture acestui demers juridic.

Acest caz atrage atenția asupra modului în care platformele mari de turism online își influențează partenerii și consumatorii, subliniind importanța unui mediu de afaceri transparent și competitiv.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.