Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Gazeta de Argeș
Gazeta de Argeș
știri locale
Meniu
Știrile zilei în PiteștiȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în PiteștiBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Peste 3.000 de muncitori intră în grevă, suspendând producția de avioane militare F-15 și F-18. Pentagonul, client principal afectat.

Redacția•04 august 2025
Peste 3.000 de muncitori intră în grevă, suspendând producția de avioane militare F-15 și F-18. Pentagonul, client principal afectat.

Pe scurt

Peste trei mii de angajați ai Boeing, implicati în producția de avioane militare precum F-15 și F-18, au intrat în grevă din cauza nemulțumirilor legate de salarii, programul de lucru și pensii, conform unui raport BBC. Aceasta mișcare sindicală din Missouri și Illinois vine pe fondul problemelor financiare ale companiei, care încearcă să își revină după mai multe crize recente, inclusiv incidente care au afectat grav reputația și proiecțiile de producție. În pofida unei oferte care promitea o creștere salarială de 40%, angajații au respins propunerea, fapt ce a determinat organizarea primei greve a diviziei de apărare Boeing din 1996. Aceasta divizie, contribuind cu 29% la veniturile totale ale companiei în al doilea trimestru, are peste 19.000 de angajați, responsabilă pentru aproape o treime din veniturile Boeing în perioada respectivă. Chiar dacă Boeing a susținut că impactul grevei va fi limitat, aceasta amintește de greva din 2024, care a avut efecte financiare majore și a condus la oprirea producției modelului 737 Max. Anul trecut, o grevă a afectat sever producția și livrările Boeing, ducând la cea mai mică producție anuală de la începutul pandemiei. Organizația responsabilă pentru actuala grevă este una dintre cele mai mari sindicate din SUA, reprezentând aproximativ 600.000 de membri din industriile aerospațială și de apărare. Boeing trebuie să navigheze cu grijă prin această situație, având în vedere antecedentele recente de accidente aviatice, ce includ tragediile din 2018 și 2019, și probleme tehnice semnificative cu modelul 737 Max. În acest context socio-economic complicat, Boeing are nu doar o provocare operatională majoră, ci și una strategică pentru a-și reabilita complet imaginea și a-și restabili încrederea pieței și a clienților.

Peste 3.000 de muncitori intră în grevă, suspendând producția de avioane militare F-15 și F-18. Pentagonul, client principal afectat.

Peste 3.000 de lucrători de la Boeing, de pe liniile de producție a avioanelor militare, au decis să intre în grevă începând de astăzi. Aceștia activează în Missouri și Illinois și sunt parte a diviziei de apărare a gigantului aerian, care își desfășoară activitatea într-o perioadă de dificultăți financiare.

Nemulțumiri în rândul muncitorilor

Sindicatul, reprezentând mecaniști și alți muncitori, a respins oferta de colaborare propusă de Boeing, care includea detalii despre salarii, program de lucru și pensii. Membrii au considerat ofertele nesatisfăcătoare, alimentând nemulțumirea într-un context deja complicat pentru companie.

Vicepreședintele Boeing, Dan Gillian, a exprimat dezamăgirea conducerii față de decizia lucrătorilor: „Oferta noastră contempla o creștere salarială medie de 40% și soluționarea problemelor legate de programul de muncă alternativ.” Cu toate acestea, Boeing subliniază că impactul grevei ar putea fi mai redus decât cel simțit în anul 2024.

Impact și context

Divizia de apărare a Boeing numără peste 19.000 de angajați și contribuie semnificativ la veniturile companiei, aducând aproximativ 29% din totalul trimestrial de 22,7 miliarde de dolari. Greva din Missouri și Illinois este organizată sub egida unei filiale a Asociației Internaționale a Mecanicilor și Lucrătorilor din Industria Aerospațială (IAM), parte a unui sindicat uriaș cu 600.000 de membri.

Boeing, un partener cheie pentru Pentagon, produce aici avioane de tip F-15 și F-18. Această inițiativă de grevă reprezintă prima acțiune de acest tip în divizia de apărare din 1996 și vine după un an marcat de pierderi provocate de oprirea producției la diverse modele de aeronave.

În continuarea unei perioade dificile

Recent, Boeing a trecut prin evenimente care au afectat serios reputația și performanța financiară. Accidentele aviatice din 2018 și 2019, ce au rezultat în pierderi umane, precum și dificultăți tehnice și financiare au pus compania sub o presiune considerabilă. Greva curentă adâncește și mai mult provocările globale ale Boeing.

Foto: Andreistanescu | Dreamstime.com

Surse: BBC, Financial Times

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.