Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

plăți ilegale și subevaluarea fondului forestier de milioane de hectare.

Redacția19 iunie 2025
plăți ilegale și subevaluarea fondului forestier de milioane de hectare.

Pe scurt

Curtea de Conturi a României a descoperit abateri grave la Romsilva, rezultând în sesizarea organelor de urmărire penală, după un audit de conformitate început în septembrie 2024, care a relevat multiple nereguli în administrarea patrimoniului și gestionarea veniturilor. Romsilva a subevaluat fondul forestier de peste 3,1 milioane de hectare, lipsind din inventarul centralizat al bunurilor, acesta figurând cu valoarea de '0 lei'. De asemenea, regia nu a asigurat fondurile necesare pentru conservarea și regenerarea pădurilor conform tuturor obligațiilor impuse beneficiarilor, iar exploatarea lemnului a fost marcată de întârzieri și lipsa penalităților. Activitățile de plantare a perdelelor forestiere au fost afectate de nerespectarea prevederilor legale, doar o parte mică din terenuri fiind intabulate, iar direcțiile silvice nu au reușit recuperarea unor creanțe de 3,2 milioane de lei și a penalităților aferente. Mai mult, regia a ignorat separarea funcțiilor de conducere și supraveghere, iar membrii consiliului de administrație nu respectă cerințele legale pentru a ocupa aceste funcții. Plățile salariale au fost depășite, în ciuda neregulilor constatate, cu majorări nejustificate de 216 milioane de lei pentru toate cadrele angajate. Rezultatele auditului au fost confirmate de declarațiile ministrului Mediului, Mircea Fechet, care a dezvăluit atribuirea acestor prime semnificative în condițiile constatate, însă concluziile controlului precedent al ministrului, inițiat acum patru luni, rămân nepublicate. Această situație acută arată nevoia stringentă de reformare și corectare a practicilor din cadrul Romsilva.

plăți ilegale și subevaluarea fondului forestier de milioane de hectare.

Curtea de Conturi a României a efectuat un audit profund la Romsilva, dezvăluind o serie de nereguli grave în administrarea și gestiunea resurselor financiare și patrimoniale ale regiei.

Nereguli în administrarea fondului forestier

Auditul, început în septembrie 2024, a evidențiat subevaluarea fondului forestier public gestionat de Romsilva. Suprafețe mari, însumând peste 3,1 milioane de hectare, nu au fost corect înregistrate în inventarele centrale, figurând cu valoare nulă, deși sunt active valoroase ale statului.

Probleme în conservarea și regenerarea pădurilor

Romsilva nu a reușit să constituie și să alimenteze corespunzător fondul destinat conservării și regenerării pădurilor din încasările obținute prin ocuparea temporară a terenurilor. Astfel, multe venituri potențiale nu au fost realizate, afectând bugetul regiei.

Dezordini în valorificarea lemnului

Exploatarea lemnului s-a confruntat cu multiple întârzieri, lipsa penalizărilor pentru contractele neconforme și acceptarea unei contabilități deficitare cu privire la biletele negarantate. Aceste nereguli au generat un deficit al fondurilor de acces la resurse, semnificativ diminuat din cauza lipsei de penalități și neconstruirii garanțiilor de bună execuție.

Realizarea perdelelor forestiere și recuperări financiare

Din cele 328 de hectare expropriate pentru perdele forestiere, doar 281 au fost corect intabulate. Finanțarea proiectelor a fost incompletă, iar sumele destinate despăgubirilor nu au fost gestionate și monitorizate eficient. De asemenea, Romsilva nu a recuperat creanțe de 3,2 milioane de lei și penalități de cinci milioane de lei.

Lipsuri în administrație și cheltuieli salariale

Organizația nu a diferențiat corespunzător funcțiile de conducere executivă de cele de supraveghere, conducând la conflicte de interese. Mai mult, membrii Comitetului de audit nu au calificările necesare, iar regia a plătit nejustificat 216 milioane de lei în prime salariale în anii 2021 și 2023, fără evaluarea performanțelor personale.

Din cauza acestor neregularități majore, Curtea de Conturi a decis să sesizeze organele de urmărire penală. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat deja implicarea sa în această investigație, trimițând un raport de control amplu chiar înainte de publicarea auditului. Rezultatele investigației ministeriale sunt încă neașteptate de public.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.