Știri locale • Argeș18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Popularitatea partidelor extremiste crește, ignorând efectele schimbărilor climatice și vremea extremă; politicile de mediu, tot mai laxe.

Redacția06 iulie 2025
Popularitatea partidelor extremiste crește, ignorând efectele schimbărilor climatice și vremea extremă; politicile de mediu, tot mai laxe.

Pe scurt

Valurile de căldură care au lovit Europa și America de Nord, intensificate de poluarea cu combustibili fosili, nu au impulsionat o acțiune climatică urgentă, chiar dacă vremea extremă devine tot mai frecventă și amenință mai multe regiuni. Într-un peisaj politic schimbător, partidele de extremă dreapta, care neagă realitatea schimbărilor climatice, câștigă popularitate, în timp ce numeroase guverne relaxează politicile de protecție a mediului. Alegătorii acestor partide, deși nu neagă explicit schimbările climatice, par să tolereze pozițiile anti-reglementare ale liderilor, iar studiile îngrijorătoare arată că interesul publicului față de mediu a scăzut. De exemplu, un sondaj recent plasează sprijinul pentru măsuri climatice în Regatul Unit în declin, trecând de la 68% la 60%. În contrast, partide precum Reform UK își propun să renunțe la reducerea emisiilor nete și să exploateze rezervele petroliere și de gaze naturale ale țării, mimând strategii similare celor promovate odată de Trump. Situația se complică în Franța, unde partidul lui Marine Le Pen a blocat inițiativele de energie regenerabilă, iar discuțiile par să favorizeze energia nucleară. În Spania, liderul Vox, Santiago Abascal, ridiculizează încercările de a reglementa publicitatea bazată pe frică de schimbările climatice, iar în Germania, scepticii climatici ai AfD utilizează rețelele sociale pentru a reduce gravitatea încălzirii recente. Având în vedere că schimbările climatice nu mai domină agenda publică, lăsând loc altor subiecte presante precum costul vieții și imigrația, analizele politice vin să atragă atenția asupra faptului că partidele de extremă dreapta acumulează mai mult de 20% din intențiile de vot în diverse state europene, chiar dacă cei care neagă complet schimbările climatice rămân o minoritate. Aceste dinamici și rezultatele stagnante în combaterea încălzirii globale subliniază că ecuația politică se complică pe plan mondial, iar măsuri decisive sunt din ce în ce mai greu de implementat.

Popularitatea partidelor extremiste crește, ignorând efectele schimbărilor climatice și vremea extremă; politicile de mediu, tot mai laxe.

Deși vremea extremă cuprinde tot mai multe țări, iar efectele schimbărilor climatice sunt tot mai vizibile, partidele extremiste care neagă esența acestor schimbări câștigă teren în Europa și nu numai.

Recent, regiunile din Europa și America de Nord au fost afectate de valuri de căldură intense, exacerbate de poluarea generată de combustibilii fosili. Din păcate, în loc să înăsprească măsurile de protecție a mediului, liderii globali au început să relaxeze politicile existente. Din această cauză, organizațiile ecologiste sunt dezamăgite că nici măcar aceste condiții extreme nu motivează acțiuni urgente în ceea ce privește climatul.

În timp ce guvernele din multe țări dezvoltate își retrag angajamentele de mediu, partidele de extremă dreapta pun sub semnul întrebării știința din spatele schimbărilor climatice și atacă restricțiile ecologice, chiar în contextul dezastrelor naturale. Alegătorii acestor partide par să accepte retorica, chiar dacă personal nu neagă schimbările climatice.

Sondajele realizate în iunie arată că majoritatea britanicilor au resimțit vremea ca fiind excesiv de caldă și sunt preocupați de perspectivele de încălzire în continuare. Cu toate acestea, cercetările sugerează că interesul lor față de schimbările climatice a scăzut de la 68% la 60% într-un an. De asemenea, un raport YouGov arată că majoritatea alegătorilor partidului Reform UK, considerat extrem de conservator, și-ar dori caniculă prelungită. Acest partid propune renunțarea la obiectivele de emisii nete zero și exploatarea resurselor interne de petrol și gaze, inspirându-se din politica lui Trump.

În alte țări, precum Spania și Italia, liderii de extremă dreapta resping măsurile de combatere a schimbărilor climatice, ridiculizând reglementările propuse sau aducând argumente învechite împotriva lor. În Germania, membrii partidului AfD folosesc rețelele de socializare pentru a discredita datele climatice actuale, comparându-le cu temperaturi din trecut.

Cea mai aprinsă dezbatere politică are loc în Franța, unde partidul lui Marine Le Pen se opune ferm proiectelor de energii regenerabile. Ministrul de interne al Franței, dintr-o perspectivă conservatoare, a cerut sprijinirea energiei nucleare în detrimentul celei regenerabile.

Se observă că oamenii priorități diferite acum față de acum câțiva ani, când se temeau mai mult de costul vieții și servicii de sănătate. În prezent, clima este mai jos pe lista preocupărilor, potrivit lui Ed Hodgson de la More in Common.

În ciuda faptului că proporția celor care neagă activ schimbările climatice rămâne scăzută, partidele de extremă dreapta continuă să câștige adepți, depășind uneori 20% din intențiile de vot la nivel european.

Această analiză detaliată poate fi accesată pe The Guardian pentru o privire mai profundă asupra fenomenului global.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.