Știri locale • Argeș19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

Redacția24 iunie 2025
Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

Pe scurt

Summitul NATO de la Haga, ce are loc pe 24 și 25 iunie, promite să redefinească viitorul alianței prin creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în 2035, o ambiție care depășește actualul prag de 2% stabilit în 2014. Pe parcursul acestor discuții esențiale, la care participă liderii țărilor NATO și președintele Nicușor Dan, se vor decide alocările specifice: 3,5% pentru trupe și armament și 1,5% pentru infrastructura ce susține securitatea cibernetică și energetică. Saltul propus este semnificativ, mai ales având în vedere că, în prezent, doar 22 din cele 32 de țări membre ating pragul de 2%, cu Polonia conducând la 4%, iar Spania rămânând în urmă cu mai puțin de 1,3%. Premierul spaniol Pedro Sanchez a obținut o excepție pentru Spania, argumentând că aparenta expansiune a bugetului de apărare ar complica finanțarea green transition. De asemenea, deși liderii NATO s-au plâns de multiplele critici ale fostului președinte american Donald Trump cu privire la cheltuieli, SUA nu vor crește propriul buget militar, deoarece, cu alocarea de 3,4% din PIB, acestea rămân principalul pilon de securitate pentru alți membri. Acest summit este crucial nu doar din prisma noilor politici financiare, ci și datorită clarificării implicării SUA în apărarea Europei. În contextul în care administrația Trump a indicat o posibilă relocare sau retragere a trupelor americane din Europa, în ideea unei concentrări pe Asia și amenințarea chineză, summitul de la Haga atrage privirile întregului glob pentru a stabili viitorul echilibrului de putere în regiunea europeană și angajamentul transatlantic.

Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

În zilele de 24 și 25 iunie, liderii țărilor NATO s-au reunit la Haga pentru un summit semnificativ, având ca punct central o discuție despre creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB. Această decizie vine după ce, în 2014, s-a stabilit un obiectiv de 2%.

Obiective Ambițioase pentru 2035

Noul prag urmărește ca statele membre să atingă până în 2035 alocarea a 3,5% din PIB pentru trupe și armament. În plus, 1,5% din PIB va fi direcționat către infrastructură, menită să sprijine forțele armate în caz de conflict, incluzând modernizarea drumurilor, podurilor și porturilor, dar și îmbunătățiri în securitatea cibernetică și protecția rețelelor energetice.

Provocările Financiare ale Măsurii

Pentru multe țări NATO, alocarea de 5% din PIB reprezintă un salt considerabil, având în vedere că, în anul precedent, doar 22 dintre cele 32 de state membre au atins pragul de 2%. Poziționându-se în frunte, Polonia a direcționat 4% din PIB către apărare, în timp ce Spania, cu mai puțin de 1,3%, a obținut o derogare. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a argumentat că o creștere suplimentară ar duce la majorarea taxelor și ar împiedica investițiile eco-prietenoase.

Rolul Statelor Unite în Apărarea Europei

Un aspect major abordat a fost implicarea Statelor Unite în apărarea continentului european. Deși președintele american Donald Trump a cerut un efort mai mare din partea aliaților, SUA nu intenționează să își mărească bugetul militar, menținând un angajament de 3,4% din PIB. În plus, oficialii americani au discutat posibilitatea de a-și reduce prezența militară în Europa, prioritizând amenințările emergente din Asia și China.

Summitul de la Haga rămâne un reper în discuțiile despre viitorul alianței și repartizarea responsabilităților financiare între membrii săi. În următoarele luni, implementarea acestor decizii va fi esențială pentru echilibrul securității globale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri

Articole similare

Noile măsuri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a subliniat că cesionarea părților sociale ale unui SRL va atrage sancțiuni penale dacă firma are datorii bugetare neachitate și se demonstrează că tranzacția a avut ca scop evitarea plății obligațiilor fiscale. În încercarea de a opri vânzarea firmelor îndatorate pentru a scăpa de datorii, autoritățile au stipulat că transferul părților sociale nu va fi permis fără dovezi că datoriile au fost plătite sau că s-au implementat măsuri asiguratorii. ONRC și Ministerul Justiției au conceput un mecanism prin care cumpărătorii sau vânzătorii de firme cu datorii trebuie să dezvăluie dovezi de plată sau să asigure garanții privind aceste datorii, consolidând astfel responsabilizarea în transferurile de afaceri. În plus, din perspectiva capitalului social al firmelor, s-a decis majorarea acestuia de la suma simbolică de 200 de lei la 8.000 de lei, considerând că actualizarea cu rata inflației este o măsură necesară pentru a proteja interesele statului în situațiile de insolvență. Nazare a explicat că banii din capitalul social ar trebui să fie utilizați pentru dezvoltarea firmei și să ofere statului un instrument mai solid pentru recuperarea datoriilor în cazurile de faliment. Această măsură vine ca un răspuns la problematica firmelor care nu dispun de un capital realist, limitând astfel capacitatea de recuperare a datoriilor de către stat. Aceste măsuri își propun să profesionalizeze și să disciplineze mediul de afaceri, reducând practicile evazive și asigurând o mai bună colectare a veniturilor bugetare.

Donald Trump avertizează Rusia cu consecințe drastice și propune un summit cu Putin și Zelenski pentru pace în Ucraina.

Liderii americani și europeni s-au reunit în cadrul unor conferințe de presă importante organizate de cancelarul german, Friedrich Merz, pentru a discuta situația tensionată din Ucraina, având ca scop identificarea pașilor către pace. Donald Trump, participând prin videoconferință din Washington DC, a subliniat calitatea discuțiilor cu europenii și și-a arătat deschiderea către un summit trilateral cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, summit care ar putea avea loc doar dacă prima sa întâlnire cu președintele rus, planificată în Alaska, decurge pozitiv. Liderii explorează acum opțiuni de locații pentru un asemenea summit, menționând posibile orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Deși nu a specificat sancțiunile pe care Rusia ar putea să le suporte, Trump a menționat că presiunea trebuie să continue până când atacurile asupra civililor ucraineni încetează. JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat angajamentul Administrației Trump de a restabili pacea în Europa, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că acțiunile sunt acum în mâinile lui Putin. Nicușor Dan a reiterat importanța coordonării transatlantice pentru România și a salutat inițiativele președintelui american de a pune capăt agresiunii. La rândul său, Zelenski a cerut continuarea presiunii asupra Rusiei și a respins afirmațiile lui Putin conform cărora sancțiunile nu ar afecta economia rusă, primind asigurări de la Trump că va lua legătura cu el imediat după întâlnirea cu liderul rus. Această situație complexă subliniază interdependența și coordonarea internațională necesare pentru a găsi o soluție durabilă la conflictul devastator din Ucraina.

Ciocniri violente între susținătorii lui Vucic și protestatarii antiguvernamentali în mai multe orașe, poliția intervine.

Miercuri seara, Serbia a fost scena unor ciocniri violente între suporterii Partidului Progresist Sârb (SNS) și protestatarii antiguvernamentali, culminând cu intervenția forțelor de poliție pentru a face față confruntărilor intense din mai multe orașe, inclusiv Novi Sad și Belgrad. Protestele, care au la bază un val de nemulțumire pornit în noiembrie după un incident tragic în gara din Novi Sad, au escaladat vizibil, determinând autoritățile să folosească gaze lacrimogene în capitală. În același timp, confruntările au continuat și în alte regiuni, precum Kraljevo, Niș, Cacak și Kragujevac, amplificând tensiunile la nivel național. Ministrul de Interne, Ivica Dacic, a făcut apel la reinstalarea ordinii și respectului pentru lege, în timp ce președintele Aleksandar Vucic, contestat de masele aflate în stradă, a acuzat influențe externe de orchestrarea acestor mișcări subversive și a amenințat cu arestarea celor care s-au opus legii. Ciocnirile de miercuri au marcat o adâncire a crizei politice, inițiate marți în Vrbas, unde poliția a fost nevoită să se interpună între cele două tabere antagoniste, indicând o deteriorare gravă a climatului socio-politic din țară. Situația tensionată ridică întrebări urgente privind stabilitatea regimului Vucic, în contextul cererilor tot mai răspândite pentru organizarea de alegeri anticipate, înainte ca escaladarea să scape de sub control. Aceasta este o reamintire atât pentru cetățeni cât și pentru autorități că dialogul și democrația ar trebui să prevaleze în fața violenței și divizării sociale, sub amenințarea riscului de destabilizare care poate avea repercusiuni majore asupra Serbiei.